De ce aseara a castigat Mexic si nu Uruguay

Chiar daca rezultatul meciului de aseara a fost impotriva mexicanilor, pentru mine, echipa castigatoare nu a fost Uruguay, ci Mexic, iar fotbalistii nu au niciun merit in asta.

Din prima clipa cand am ajuns la Rustemberg mi-am dat seama cat de limitati sunt suporterii care se uita la Cupa Mondiala din fata TV-ului. Sincer acum, cele 90 de minute sunt doar o MICA parte din cate se intampla in autocarele care transporta suporterii, sau in jurul terenului de fotbal. Ca idee, ieri, Mexic – Uruguay incepuse de vreo 10 minute, insa stadionul nu se umpluse inca, multi suporteri fiind in afara acestuia, facand poze, dansand sau cantand cu berea in mana.

Adevaratul meci de aseara a fost in tribunele stadionului din Rustemberg, nu pe teren. Adevaratul meci a fost in afara stadionului, printre suporteri, nu pe teren. Adevaratul meci de aseara a fost in sufletul suporterilor Mexicului, suporteri care NU au fost tristi pentru ca echipa lor a pierdut in fata Uruguay-ului.

Au dansat, au cantat, au baut si, dupa ce s-a terminat partida, au inceput deja sa scandeze Nu face nimic Mexico, nu face nimic! O sa i-o tragem Argentinei!, chiar daca sunt constienti ca vor manca bataie ca la balamuc. Sunt insa multumiti ca au ajuns pana aici. Am vorbit cu o gramada de mexicani ieri, dua meci. TOTI erau fericiti. Fericiti ca s-au calificat, insa si mai fericiti pentru ca erau impreuna, CU ZECILE DE MII, pe Rustenberg. Pentru echipa lor!

Tristi insa, pentru ca echipa lor nu a avut bunul simt sa-i salute, dupa 90 de minute in care buzele nu au lasat vuvuzelele deoparte, fiecare pasa era salutata, fiecare degajare adversa huiduita, wave-urile veneau unul dupa altul, trompetele sunau in continuu, iar tobele iti spargeau timpanele.

Muy bien Mexico! Que le den!

Mai sunt cateva clipuri de urcat, revin pe seara.