E a IV-a seară la rând în care, din link in link, dau peste bloguri care, la momentul lor, au fost două mâini împreunate a rugă. Pentru frati, surori, fiice sau fii, pentru nepoti, nepoate sau cunoscutii cuiva, cu maladii la care numai gândul te poate transforma din om, neom.
Și ce tăios se așterne liniștea…
Ultima postare se termină mereu cu un comentariu de mulțumire, urmat insă de o rugă pentru odihnă. Sau două. Ar mai fi fost și altele, cu siguranțâ, însă cineva ar trebui să le și aprobe.
Însa e liniște.
O liniște care, la cele 21 de grame, atârnă exact cât cele cateva universuri prăbușite pentru totdeauna în jurul ei. O liniște în fața căreia cele două mâini împreunate par a fi singurul lucru care mai contează. O liniște peste care va domni uitarea, cu fiecare 21 de grame ce vor urma.
Noapte bună.
Evident, nu exista rezolvare pentru toate problemele. Unele rugi au norocul sa fie mediatizate, altele prind bine pe online, insa intotdeauna exista cineva care ramane neajutat. Stiu si eu niste cazuri care merita atentia noastra> http://www.gerhald.ro/index.php/2011/01/18/mai-avem-modele-in-viata-cine-sunt-supravietuitorii/
brrr.. s’a facut brusc, rece, costin.
[...] Nota: Articolul la care am facut referire in clipul de mai jos este Doua maini. [...]