Ii rezemasem umbra de perete

Imi trasesem pulovarul peste genunchi si ma uitam cat de frig putea sa fie afara. Nu era frig in camera imens de mare doar ca imi placea mie sa port acel pulovar direct pe piele.

Eram obositi. Ma rezemasem de perete si m-am aplecat sa ma asez jos, pe parchetul masiv. Surprinzator nu era rece desi ma asteptam sa il primesc rece pe pielea goala. Stiam ce melodie urma. Mi-am tras picioarele sub mine, am luat telecomanda si doar am dat volumul mai tare…

Mi-am aprins o tigara. Urmaream rotocoalele de fum cum se pierdeau in intuneric. Ea se legana usor dintr-un perete in altul, de pe un picior pe altul. Purta doar tricoul meu.

- Ce faci? Dansezi?
- Da. Pentru tine.

Era liniste si nu imi mai pasa ca peste 2 zile trebuia sa se urce iarasi in avion. Aveam prea multe acum pe cap pentru a ma gandi la toate prostiile astea. Umbra unui antebrat pe perete… tricoul meu.

Trecu iarasi pe langa harpa. Am crezut ca o sa cante dublandu-l pe Tudor Chirila.

- Stii ce greu se canta la harpa? ma intreba oprindu-se intr-un picior.
- Adica?
- Iza avea mereu rani la buricele degetelor.
- Pai?
- Ce pai? De la chitara nu te dor buricele degetelor?
- Ba da, zic si mai trag un fum.
- Gandeste-te ca aici trebuie sa tragi de corzi. Iza de cand o stiu avea rani la degete.
- Leucoplast! o intorc eu sec.
- Exact, zambeste.

Trecuse Valentine’s Day de cateva ore. Terminasem tigara si mi-as fi aprins alta insa eram prea obosit. Ma gandeam ca totusi o sa plece iarasi. Epuizasem toate armele sa mai lupt cu mine pe tema asta.

Mereu ieseam din aeroport in ultimul minut. Aveam timp sa ma duc in parcare, sa imi iau masina si sa ies din incinta aeroportului. Dadeam 2-3 ture pana cand il vedeam urcand si instant mi se punea un nod in gat.

- Futu-i in gura sa-i fut, omoram nodul.

Trecu iarasi pe langa harpa… dintr-un perete in altul, de pe un picior pe altul.