In urma cu vreo 20 de ani, dactilografiam pentru fratele meu o lucrare pentru scoala. Nu imi mai aduc bine aminte ocazia, insa tin minte ca s-a petrecut in deplasare, in timpul unui weekend la finalul caruia am plecat acasa cu o disketa pe care aveam un document. Misiunea urmatoare era sa gasesc pe cineva care avea o… imprimanta. Da, si eu zambesc cand imi aduc aminte :-).
In liceu (aparusera de cativa ani buni celebrele calculatoarele 286), la o discutie despre tu ce-o sa faci cand termini scoala in timpul unei petreceri, eu am spus ca tot ceea ce imi doresc e sa pot sa fiu mobil, sa pot munci pe calculator de unde vreau, iar banii sa-i pot incasa chiar si in timpul liber. S-a facut liniste. :-)
Aceste doua intamplari mi-au venit in minte cand, pe email, o prietena m-a intrebat in urma cu doua zile ce gadget mi-ar fi placut sa am in copilarie si, desi competitia e mare, primul lucru care mi-a vent in minte a fost un laptop (desi, pentru o a doua incercare, as spune un Nikon D7000 :-)).
Vorbim de vremuri in care unul dintre cele mai populare gadget-uri erau… bricegele elvetiene :-) si, apropo de 30 de momente când realizezi că ai îmbătrânit, cred ca unul dintre acele momente in care spui “pe vremea mea…” il poti corela si cu Stiinta & Tehnica una dintre putinele resurse cu si despre gadget-uri din acele timpuri (ai mei erau abonati).
In speranta ca nu voi discredita prea mult eticheta moartea presei scrise de pe refresh.ro, ma autodenunt (aud deja cateva hohote de ras dintr-o agentie de online – cc @danielapetrescu) anuntandu-va ca m-am abonat! 120 de pagini cu poze, Danielo, ca tot esti melancolica zilele astea??! Cum as putea sa refuz o asemenea oferta? :-)
PS. Nici nu vreau sa ma gandesc cum ai putea reactiona daca intreprind acelasi lucru si cu… Dilema Veche. Nici nu vreau sa ma gandesc! :-)
PPS. LoL, titlu, insa e adevarat. Stiinta & Tehnica este prima publicatie offline la care am un abonament pe numele meu. :-)))))