13
Continuarea de aici.
Prima parte a timpului petrecut in 777-le care ne-a dus de la Amsterdam la Johannesburg l-am petrecut invelit cu o paturica albastra, visand la Africa :-). Iar scaunele confortabile si lipsa zgomotului si a trepidatiilor din avion si-au adus din plin contrinutia la un somn ca la carte. Eram mort de somn, cu o noapte nedormita la activ, si trecut si prin nebunia din Amsterdam.
M-am trezut doar de cateva ori, deranjat de mese si nevoia de a ma dezmorti. In scurtele plimbari prin avion am descoperit insa si faptul ca in spatele avionului se puteau servi biscuitei, caramele, ciocolatele si suc :-), ceea ce mi-a indulcit cea de-a doua parte a calatoriei cu 777-le.
Si cum nu puteam sa mai dorm, ultimele 5 ore le-am petrecut uitandu-ma la filme. Am vazut “Dear John“, o frumoasa poveste de dragoste, si cea de-a doua jumatate a filmului Avatar, deoarece prima oara nu am reusit sa-l vad deoarece am adormit, probabil de plictiseala (nu prea mi-a placut, zic).
Cireasa de pe tort a fost insa momentul cand am descoperit ca putem juca jocuri in retea. Si a inceput nebunia… =))
Dupa 4 ani in care am experimentat diferite grade de atacuri de panica in avion, ieri zborul catre Praga a decurs in parametri normali.
Am testat chiar si mizeria de camera de pe HTC Hero, la decolare, dupa care am adormit ca un prunc, nu inainte de a linsa totusi 2 sandwich-uri si o cisterna de suc de mere la 8km altitudine. Parfum.
Si apropo, Czech Airlines ruleaza fin. Sper totusi sa nu-mi mai revina frica de avion.
Nu mai stiu ce personalitate politica de prin Statele Unite spunea ca cine are o camera video detine puterea. Cat despre videoul de mai jos, chiar vorbeam cu Marie-Jeanne daca nu care cumva a filmat cineva incidentul. Iata ca da.
In cazul in care mai sunt printre voi persoane care inca nu stiu, lui Costin ii e frica sa zboare cu avionul. Nu a simtit frica pana prin 2006, cand, in timpul unei decolari, aceasta s-a instalat brusc si cu nesimtire.
Am crezut ca m-am lecuit si chiar am scris despre asta pe blog in 2007, dupa un drum pana la Barcelona. Aiurea. Va mai pacaleam si prin primavara lui 2008, dupa ce pupasem de fericire usile aeroportului Ferigehy din Budapesta.
Frica asta a mea are o viata proprie, viata care se intersecteaza cu a mea dupa bunul lor plac.
Ideea e ca nu imi dau seama daca e neaparat frica, insa pana cand avionul urca la 6-7000 de metri altitudine cred ca am o moaca ca asta. Bine, atunci eram obosit, insa adevarul e pe undeva pe la mijloc. Iar daca in ecuatie mai intervin si ceva turbulente, spectacolul pe care il da zbuciumul meu intern merita 10RON. :-)
Tie iti este frica sa zbori cu avionul?
Zburati fratilor! De sus arata super fain! Poti zice ca-i o tara de poveste :-), insa daca sunteti atat de nervosi, puteti cumpara doar un singur bilet. Dus.
Daca nu stiti cu cine sa zburati, intrebati la Vola.ro :-).
Insa parca mai sanatos e sa simti asfaltul sub picioare, roti, senile, etc. Furtuna de aseara a umplut strada pe care stau de frunze si craci. Din fericire nu a picat nici un copac, insa nici nu vreau sa ma intreb cum s-a simtit la cateva mii de metri altitudine.
Inca 2-3 stiri de genul celei de mai sus si nu ma mai sui in avion! :D
Ce zambet aveam si ce chinuit am dormit in avion. In plus, am avut parte de 2-3 reprize de turbulente…
Chiar daca nu va vine sa credeti, exista un site care iti arata traficul aerian. Filmuletul de mai jos va poate spune mai multe, Air Traffic Team urmarind prezentarea traficului arian la nivel international pe o durata de 24 de ore.
Interesant cat de populat este cerul Europei…
via Bogdan.
