Sa treci podul peste Dunare din Romania in Bulgaria te costa 6 euro. La intoarcere, bulgarul iti ia doar 2 euro. Jumatatea de pod romaneasca e plina de gropi. Jumatatea de pod bulgareasca e ca in palma.

Care-i spilul?

Tragand o linie de mijloc intre ceea ce spun Vlad si Bobby, mi-ar placea ca in 2012 sa am “curajul” sau mai bine spus prezenta de spirit a lui Petreanu in a face fotografii (care v-ati uitat in 2011 peste fotografiile pe care le-a postat pe blog).

-7 grade, Karnobat, un orasel de nici 15k locuitori de prin muntii Bulgariei, o sina de cale ferata care mi-a sectionat ambele cauciucuri de pe stanga, gasit un mosneag, paznic la un depozit de cauciucuri, ce se incalzea la o butelie cu gaz, 2 jenti aproape praf facute, una rezolvata de niste oameni pe care nu o sa-i mai vad niciodata.

Parte m-am simtit ca atunci cand m-am intalnit cu un samurai in Africa de Sud, in ciuda faptului ca era noapte, iar sansele sa continui drumul spre Bucuresti nu prea erau, in ideea in care nu intelegeam o boaba bulgara, iar bulgarii pic de romana sau engleza :-). Ce-mi pare rau este faptul ca nu am scos aparatul foto din rucsac.

Va puteti inchipui ca am discutat cu el =)) vreo 15 minute, el in bulgara, eu in romana, in drum spre un bancomat? Cred ca singurele dati cand am fost pe aceeasi lungime de unda a fost cand ne masuram grosimea pantalonilor (de frig), cand i-am aratat pozele cu pisicile mele si cand a pronuntat cuvantul rachiu.

Era o investitie, zic, pe care mi-ar fi placut sa o pastrez aici, pe blog.

El, vizibil emotionat. Ea, foarte sigura pe sine, fericita si frumoasa. Il tinea strans de mana, dezlipindu-si mainile doar cand il saruta apasat, luandu-i usor fata intre palme.

Si-au jurat liniste si intelegere in fata parintilor si au baut fiecare cate o cupa de sampanie, ridicand triumfatori paharele goale in aplauzele emotionate ale invitatilor.

S-au indreptat apoi catre masa lor, asezandu-se intre nasi si parinti. El, stapan pe sine, o tinea strans de mana. Ea, vizibil emotionata, fericita si frumoasa, il privea ca si cum pamantul nu mai exista mai departe de privirea aceea.

… alaturi de un clip din 20 august 2009, filmat si montat undeva in prin muntii Bulgariei.

Anul trecut am ajuns cu mobra pana’n Grecia si am facut putin peste 2000 de kilometri. Anul asta ne-am multumit sa ne petrecem concediul in muntii Bulgariei, insa tot am rascolit aproape 1300 de kilometri.

Ma doare fundul si acum, gen. =))

Pe noi, tabloul de mai jos ne-a tinut cu ochii pe pereti minute bune :-)

Mai multe tablouri din seria celui de mai sus puteti gasi in contul meu de pe Facebook (albumul Tablourile de la Aquilon Residence & SPA, Banya).

Si ma refer la dulceata de casa nu la dulceata din Kaufland.

Sincer eu nu imi mai aduc aminte cu exactitate de cand nu am mai mancat dulceata adevarata. Adevarata ca aceea pe care o faceau parintii si bunicii mei inainte de revolutia din ’89. Deci banuiesc ca din acele vremuri…

Acum vreo 3 zile m-a tarat Marie-Jeanne prin muntii Bulgariei pana am gasit o familie care vindea dulceata de zmeura si afine la marginea drumului.

Care dulceata s-a evaporat intre timp, iar acesta este un avertisment pentru cazul in care daca la intoarcerea din concediu vi se pare ca am cateva kilograme in plus, sa stiti pe cine dati vina! :-)

Pe langa blogul de turism cred ca ar merge si un blog culinar. La cat am investit in cele 100kg… :-)

Undeva intre Belitsa si Banya, in Bulgaria.

Asa ceva am mai vazut un Smeeni, judetul Buzau, acum 20 de ani. In aceasta perioada, toate gardurile din Smeeni ar trebui sa fie pline de tutun intins la uscat.

Avem pe aici pe cineva din Smeeni pentru confirmare? :-)

Mai multe poze din seria celei de mai sus puteti gasi in contul meu de pe Facebook, in albumul Tutun la uscat.

Va dati seama ce s-ar intampla daca m-as scapa intr-o zi intr-un blog de turism / calatorii si as lua-o la pas prin lume? Evident, impreuna cu Marie-Jeanne, caci daca nu as fi pomenit si acest amanunt mancam fructe direct din pom pana in octombrie! :-)

Si sa nu uit, de astazi am decis sa ma implic in comunitate (vorbe frumoase rostite pe la conferintele despre social media). Sa ne imprietenim pe Facebook, zic!