Romanul e un animal previzibil insa intotdeauna ai cate ceva de invatat de la el. Dupa cum spunea Darwin, It is not the strongest of the species that survives, nor the most intelligent, but rather the one most responsive to change. Problema romanului e timpul pentru ca unii nu se vor schimba niciodata si suntem obligati sa stam la mila acestui perfid insa de neevitat niciodata.
M-am gandit sa imi notez cateva din mentalitatile comuniste ori pur romanesti ce s-au pastrat in capetele unora chiar si la cei aproape 20 de ani de la revolutie si de care am tot auzit de pe la prieteni zilele acestea, in fata unui gratar, a unui cort si unui pahar de bere rece in creierul muntilor unde mi-am petrecut, muncitoreste, acest 1 mai. :)
Teoria conspiratiei
Romanul e capabil in situatii de criza (dar tind sa cred ca nu e obligatoriu) sa nasca scenarii la care nu te-ai fi gandit nici picat cu ceara. Are impresia ca e buricul pamantului, ca lumea e doar un satelit natural al lui iar in cazul in care e incapabil sa se manifeste demn intr-o astfel de situatie mai sus amintita incepe si fabuleaza.
Cam cati ani ar trebui sa mai treaca pentru ca anumiti oameni sa-si vada propriile defecte, sa inteleaga anumite principii si sa nu se mai ascunda in spatele la “e o conspiratie! m-au facut!” pentru a-si ascunde in ochii lor incompetenta si pentru a se scoate in ochii celorlalti?
Te spun lu’ sefu’ tau, tampitule!
Radacini adanci in fraza asta, bine infipte in glia stramoseasca. Incapacitatea de a respecta o intelegere se termina aproape intotdeauna cu amenintarea de mai sus. Comunismul ne-a invatat ca odata ce te-au repartizat cu munca si locuinta ai face bine sa ramai pe pozitii chiar daca nu iti place. Taci si inghiti, faci bancuri despre sefu’ si iti cheltui chenzina pe rechizitele lu’ ala micu.
Flash news ladies and gentlemans! Lucrurile s-au schimbat, sefu’ nu mai e neaparat un imbecil gras, cu gusa si cu camasa deschisa la gat sa se vada smocul de par. Nu mai are nici Dacia 1300 cu acel portbagaj primitor pentru eventualele “atentii” si nici nu sunt toti Becali wannabe. Ah, inca nu s-a aflat?
Mi-am rupt de la gura copilului
Asta e o replica super tare in cazul in care faceti afaceri. Cu asta o sa castigati simpatia partenerilor, colegilor si a tuturor cunoscutilor. E dovada cea mai plauzibila ca sunteti un om dedicat muncii si ca ati face orice ca planurile voastre sa se transforme in reusite de succes!
V-am pacalit :) si daca nu ma credeti, incercati!
Eu l-am facut eu il omor!
De cate ori nu ati auzit fraza asta? Unii o aplica la orice alimentandu-si grandomania in timp ce se bat cu pumnii in piept. Traiesc intr-o lume mica in care isi aloca credite pentru orice insa nu precupetesc nici macar o secunda sa-si marcheze un teritoriu si sa incerce sa scuipe in faina pe care cu mandrie au framantat-o pana a iesit o budinca rumena.
Acum daca o pune in galantare ce mai conteaza? Fleasc, un scuipat. O budinca, domnu’? E rumenita, domnitza draga! O sa va placa!
O sa ajungi tu la mana mea!
Asta as putea sa o inteleg. Sincer. Tarisoara asta e cam mica!
Ce nu inteleg eu este cum poate crede orice incompetent ca poate racola muncitori cu arcanul? Cat de obtuz sa fii in gandire sa spui “o sa muncesti pentru mine ca un sclav” si sa mai si crezi asta in 2008?
Muie!*
*scuze dar am vrut sa reproduc cu exactitate. :)
Uite aici, cu toata stima, m-ai pierdut desi am avut multi cunoscuti care iubeau pur si simplu Mortal Kombat-ul si isi rupeau tastaturile pana dimineata. Dupa ce minte, ameninta si devine ostil din toate directiile, romanul are puterea sublima de a da acest “Fatality” superb, dovada a coloanei vertebrale in momentul acceptarii neputintei.
Poate imi explica cineva de ce atunci cand te bati cu pumnul in piept ca esti om de business, ca stii 7 limbi straine si ca ultimul tau salariu a fost de 7000 de euro te duci la un amarat de salahor care tocmai si-a cumparat cateva felii de parizer de la Mega, sa-i spui cateva cuvinte despre neamurile de gradul I si sa mai fii si mandru de tine?
Exista o explicatie si in acest caz. Pace, ca sa zic asa, gen. :)
