… au ramas neschimbate. Chiar si dragostea pentru cablurile subtiri, ori cardurile de memorie de la aparatul foto a ramas intacta! Care carduri, din 3 mai am 2. Habar nu am pe unde e cel de-al treilea, iar pramatiile astea doua s-au invatat sa nu divulge nimic!
* mai multe fotografii de la sesiunea foto de azi noapte gasiti la finalul albumului de pe Facebook.
Pe care nu stiu cati il cunoasteti, insa ma risc. Ideea e ca daca ii bagi un deget in gura unuia care casca, i se ia ingrozitor si nu va mai avea satisfactia aia sanatoasa la final, de “pfoaaaaai ce somn imi e”.
De intreprins seara celor pe care ii indragiti, fie ca e prieten, prietena, nevasta sau sot, dupa ce are fiecare in spatele usii de la intrare. It works every time, motiv pentru care l-as recomanda cu predilectie cuplurilor sado-maso :-))).
Pentru cei care stiau insa acest aspect, aflati ca merge de minune si la pisici. Cobai a fost Micky (ce ironic suna, lol), al carui cascat i l-am frant la jumatate. Dupa care a adormit, evident. :-)
PS. In fotografie e Cleopatra performand un cascat. Fotografia originala e pe Facebook.
O mana de o caldura aparte, ce-mi masura degetele. Cu cealalta tinea tigara, in coltul gurii. Mult prea mult alb peste zi. Mult negru dimineata. Obositor de mult alb. Obositoare dimineti.
Se uita la mine si-mi zambeste. Imi intinse tigara din care nu trasese decat de 2 ori, nemultumind din buze. Nu mai avea rabdare. M-a asteptat cuminte sa plec, dupa care s-a intors acasa.
Imi inchipui ca avea pasi mici. Necalculati, neimportanti.
A trebuit sa o pun pe blog pentru ca s-a prins ca-l bag in seama mai mult pe Micky si are cateodata o privire de te zideste-n capanea precum Manole pe Ana-n zidu’ bisericii. Poftim!
PS. V-o mai aduceti aminte?
Naravul insa nu si l-au pierdut. Ataca pe nepregatite si sunt mai sâlnice ca niciodata! Iar de la sterilizare parca li s-a triplat si cheful de joaca. Nici nu zici ca au deja cateva zile peste un anisor :-).
Forte pisinonmilitare au reusit de 3 ori (de 2 ori doar in ultima saptamana) sa-mi blocheze accesul la retelele de telefonie fixa prin distrugerea repetata a cablurilor de telefon. Din fericire, cablul de internet este gros, ceea ce face posibila comunicarea via intenet. Si le asigura hrana. lol.
Pe aceasta cale, anunt serviciile secrete de oriunde (SRI-ul, in speta, ca e mai aproape) ca detin un luptator fara scrupule care e dispus sa lucreze pe moka (+ un Φ generos pentru mine), doar-doar de aveti vreun cablu de ros. Sau o mana s-un picior de zgariat. Ori vreo casa de vandalizat? Nimic? Nici macar vreo litiera de umplut? :-D
Nume de cod: Cleopatra.
Fes, fular sau manusi? Sau toate 3? Intreb, caci nota de plata devine din ce in ce mai babana! Iar daca pana acum doar banuiam care-i capul tuturor rautatilor la mine in casa, acum am si dovada! Cleopatra! Cablul ala e cumparat aseara. Ca deh, nu aveam telefon fix tot din cauza ei.
Ii mai trec pe nota de plata 2 incarcatoare de tefoane mobile, o pereche de casti, o casuta pentru pisici pe care a (au?) facut-o praf si coltul de la canapea unde sper ca au gasit vreun filon de aur, altfel il transez si pe Micky, aceasta fiara tenace si necrutatoare.
Eu stau pe marginea patului si scriu la laptop. Micky imi sta pe umeri, Cleopatra in brate. Amandoi torc. Micky crede ca eu ii acord mai multa atentie Cleopatrei (doar sta in bratele mele, nu?) si ii cara 2-3 labe peste urechi. Cleopatra riposteaza, Micky se supara, se da jos, se aseaza in fund, langa pat, si se uita la mine cu privirea aia.
Victorioasa, Cleopatra pleaca catre castronul de mancare fluturandu-si coada. Nas de guma ramane in acelasi loc, uitandu-se la mine. Ce berbec! La noapte se vor bate care sa-mi stea pe bratul stang, pentru a ne uita impreuna la TV. Vor castiga amandoi, evident. Sunt (inca) prea mici.
Poze n-am si nici n-o sa fac. E mult prea frumos chiar si pentru a a impartasi cu altcineva. :)
