Iata-ne ajunsi si la ultimul concurs pe care il vom organiza din Africa de Sud, concurs al carui castigator va pleca acasa cu un Sony Ericsson Vivaz.

Tot ce trebuie sa faceti este dati like acestei pagini de pe Facebook si sa urcati pe ea o poza ratata, facuta cu un telefon mobil (ex: o poza cu sprancenele unei tipe care de fapt era in nudul gol, insa telefonul mobil nu a declansat la timp, iar noi vom avea placerea sa-i vedem superba frunte in loc de… nasturii de la blugi).

Sony Ericsson ofera un telefon Vivaz posesorului acelei fotografii care va avea cele mai multe Like-uri, demonstrand printr-o poza ratata ca in jurul sau se intampla lucruri ce merita surprinse.

Castigatorul va fi anuntat saptamana viitoare, in cadrul petrecerii de bun venit! Go, go, go!

Se spune ca o vizita in Africa de Sud este incompleta in cazul in care nu ai reusit sa vezi sau sa fotografiezi the big 5, cele mai tari animale salbatice din aceasta tara: elefantul, leopardul, rinocerul, bivolul si leul. Mie imi lipseste una cu elefantul :-(.

Tind sa cred ca cei mai interesanti din punct de vedere al costumelor si picturilor dintre mexicani (uruguayenii au stat foarte slab la capitolul asta, probabil si din cauza faptului ca au fost doar cateva sute), japonezii sau danezii au fost totusi mexicanii.

Voi ce ziceti?

^{Vezi povestea acestuia: Un samurai in Africa de Sud}

Hahhaahaha, de data asta i-am pandit, locurile pe care le-am avut la meci fiind la tribuna 2. Tipul din imaginea de mai jos se uita la meci!

Fiind noapte si, prin urmare, frig de inghetau pietrele, atmosfera in afara stadionului nu a egalat-o pe cea de la Mexic cu Uruguay, iar fiecare se incalzea dupa metode proprii. Pe danezi, de exemplu, ii puteai gasi pe oriunde mirosea a drojdie si hamei, in timp ce japonezii (in special japonezele) alergau de colo-colo, facand poze si clipuri video cu oricine le iesea in cale.

Ca era danez, brazilian, sud-african, portughez sau roman (aha, eu si cu Piticu; nu am mai intalnit niciun alt roman prin Africa de Sud) nu a contat pentru samuraii, karatistii, ninjălăii (:D) sau gheisele din Tara Soarelui Rasare. Straluceau bliturile aparatelor foto precum exploziile bombardamentelor din timpul WW.

Pe stadion eu fost un pic peste 27,000 de oameni, dintre care poate doar in jur de 5000 au fost suporteri din Japonia si Danemarca, superiror numeric fiind japonezii. Restul erau sud-africani, si, din cate am inteles, destul de multi aveau bilete gratuite.

Teh vlogfather is fighting for an iPad! :-) In aceeasi ordine de idei, mi ti l-am batut pe Cristi la biliard de l-am ascultat cu urechea.

* Post scris pentru concursul “Incarca-ti bateriile!”, organizat de Varta Romania.

Cred ca nu o sa putem intelege niciodata, din fata televizoarelor sau chiar din tribuna, ce simte un jucator de fotbal ajuns la Cupa Mondiala dupa marcarea unui gol.

La acest lucru ma gandeam aseara, incercand sa empatizez cu Honda, in timp ce-i urmaream mimica fetei, gesturile si multumirile pe care le trimitea suporterilor aflati realmente in delir, imediat dupa ce a marcat primul gol pentru Japonia.

Adevarul e ca e destul de freaky cand, odata ajuns intr-un centru comercial, constientizez ca suntem singurii albi pe o raza de cativa kilometri :-).