Cu siguranta va ramasesem dator si cu o explicatie video pentru asta:

Adevaratul meci de aseara a fost in tribunele stadionului din Rustemberg, nu pe teren. Adevaratul meci a fost in afara stadionului, printre suporteri, nu pe teren. Adevaratul meci de aseara a fost in sufletul suporterilor Mexicului, suporteri care NU au fost tristi pentru ca echipa lor a pierdut in fata Uruguay-ului.

Au dansat, au cantat, au baut si, dupa ce s-a terminat partida, au inceput deja sa scandeze Nu face nimic Mexico, nu face nimic! O sa i-o tragem Argentinei!, chiar daca sunt constienti ca vor manca bataie ca la balamuc. Sunt insa multumiti ca au ajuns pana aici. Am vorbit cu o gramada de mexicani ieri, dua meci. TOTI erau fericiti. Fericiti ca s-au calificat, insa si mai fericiti pentru ca erau impreuna, CU ZECILE DE MII, pe Rustenberg. Pentru echipa lor!

De ce aseara a castigat Mexic si nu Uruguay

Sincer, am trait clipe care cu greu pot fi redate chiar si publicand content video.

Din Uruguay au ajuns in Africa de Sud doar cateva sute de suporteri. Dupa terminarea partidei, am surprins momentul salutului galeriei – salut de care suporterii mexicani nu au avut parte :-( -, precum si cateva imagini din stadionul Royal Bafokeng (Rustenburg) care aproape ca se golise, dupa nici 5 minute de la fluierul final.

Mexicanii erau afara, sarbatorind infrangerea! :-)

Guys, nu e chiar asa cum se povesteste. Cel putin nu pe durata CM2010.

^{eCostin si garda personala de corp :-) (click pentru marire)}

Stiu, sunt stiri despre nu stiu care reporteri au fost jefuiti chiar in camera de hotel. Stiu, sunt avertismente in legatura cu anumite zone din orasele in care calatoriti. Stiu, sunt tot atatea povesti, daca nu mai multe, ca si in cazul Bulgariei (mai tineti minte, sper, povestea cu rinichiul soferului/sotiei magnatului roman si masina acestuia, lol).

Mergand in aceeasi linie de panica, sunt sigur ca si strainii care ajung in Bucuresti ar trebui avertizati sa nu se duca noaptea sa bea si sa se distreze in Ferentari (si mai am cateva zone din Bucuresti), cu aparatul foto de gat, camera video in mana si un kil de aur pe degete. Garantez eu ca va avea parte de aventura vietii lui. :-)

Iar fotografia de mai jos, cu tipul care face autostopul in the middle of the fucking nowhere (btw, e alb, da?), ar trebui sa va faca o imagine destuul de clara asupra situatiei de pe aici. In caz contrar, am mai adaugat 2 poze. Sugestive. :-)

^{Autostopist in Africa de Sud (click pentru marire)}

^{Forte speciale ale politiei [1] (click pentru marire)}

^{Forte speciale ale politiei [2] (click pentru marire)}

Daca azi dimineata v-am incalzit cu cele mai tari fete de la Mexic vs. Uruguay, revin cu cele mai tari costumatii de la meciul de ieri, spectacolul de culori si imaginatie fiind aproape imposibil de descris in cuvinte.

Enjoy!

Chiar daca rezultatul meciului de aseara a fost impotriva mexicanilor, pentru mine, echipa castigatoare nu a fost Uruguay, ci Mexic, iar fotbalistii nu au niciun merit in asta.

Din prima clipa cand am ajuns la Rustemberg mi-am dat seama cat de limitati sunt suporterii care se uita la Cupa Mondiala din fata TV-ului. Sincer acum, cele 90 de minute sunt doar o MICA parte din cate se intampla in autocarele care transporta suporterii, sau in jurul terenului de fotbal. Ca idee, ieri, Mexic – Uruguay incepuse de vreo 10 minute, insa stadionul nu se umpluse inca, multi suporteri fiind in afara acestuia, facand poze, dansand sau cantand cu berea in mana.

Adevaratul meci de aseara a fost in tribunele stadionului din Rustemberg, nu pe teren. Adevaratul meci a fost in afara stadionului, printre suporteri, nu pe teren. Adevaratul meci de aseara a fost in sufletul suporterilor Mexicului, suporteri care NU au fost tristi pentru ca echipa lor a pierdut in fata Uruguay-ului.

Au dansat, au cantat, au baut si, dupa ce s-a terminat partida, au inceput deja sa scandeze Nu face nimic Mexico, nu face nimic! O sa i-o tragem Argentinei!, chiar daca sunt constienti ca vor manca bataie ca la balamuc. Sunt insa multumiti ca au ajuns pana aici. Am vorbit cu o gramada de mexicani ieri, dua meci. TOTI erau fericiti. Fericiti ca s-au calificat, insa si mai fericiti pentru ca erau impreuna, CU ZECILE DE MII, pe Rustenberg. Pentru echipa lor!

Tristi insa, pentru ca echipa lor nu a avut bunul simt sa-i salute, dupa 90 de minute in care buzele nu au lasat vuvuzelele deoparte, fiecare pasa era salutata, fiecare degajare adversa huiduita, wave-urile veneau unul dupa altul, trompetele sunau in continuu, iar tobele iti spargeau timpanele.

Muy bien Mexico! Que le den!

Desi purtam un tricou in culorile Africii de Sud, mexicanii m-au primit astazi in galeria lor cu voie buna s’un scaun, nu inainte totusi de a ma marca corespunzator. Acesta a ajuns pe amadoi obrajii in exact 2 secunde si a fost facut cu un fel de “creta” moale de catre o doamna, in jur de 50 de ani, care cu asta se ocupa in galeria respectiva. :-)

- Quieres tambien la nariz?, m-a intrebat usor nemultumita de barba
- Hombre… ya ‘sta bien! am zambit. Viva Mexico!

E atat de usor sa rapesti un zambet unui mexican!

PS. Culorile Mexicului le-am purtat pana la hotel, unde au disparut impreuna cu barba din dotare. :-)

V-ati intrebat vreodata care sunt cele mai naspa joburi la CM2010, in special de pe stadionul Royal Bafokeng din Rustenburg? Nu? Nicio problema. D’aia am ajuns eu in Africa de Sud, sa va semnalez si lucruri pe care, in mod normal, nu le vedeti la TV.

In prima imagine de mai jos il aveti pe cable guy-ul oficial al unui cameraman. Nu mi-am dat seama la ce s-a uitat cateva minute in sir, insa am observat ca a intins-o dupa golul Uruguaiului si nu l-am mai vazut de atunci! L-am cautat, sa stiti, cu privirea, la final. Nada. Nil. Zero. Se topise.

In cea de-a doua imagine ii puteti observa pe stewards (cei de pe teren), care au stat timp de peste 6 ore in aceeasi pozitie. Cum nu am vazut pe nimeni sa se fi miscat in tot acest rastimp, trag concluzia ca au plecat acasa cu vezica cat capul unui elefant.

De uitat s-au uitat la meci, ma refer doar la acestia 6 (+ 6 de la poarta cealalata), pentru ca aveau deasupra peluzelor cate o plasma uriasa. Cat despre cei aflati in fata tribunelor… Dumnezeu cu mila. Cred ca s-au plictisit de moarte.

PS. Da, eu sunt ala care, la filmele porno, studia (si) mobila, vesela, tablouri, gresia etc, actiunea fiind, in mare, aceeasi. :P

^{Cable guy, CM2010 – click pentru marire}