Ajung aseara in camera de hotel obosit mort. Ma fac comod si ma indrept spre cada sa-mi pun de-o baie. Ma astepta acolo, linistita, rezemata de peretele de langa cada. Asa am pus ochii pe ea.
E vorba de o sforicica. Cea din imaginile alaturate. Curios sa vad ce vrea de la mine, harsti, am tras de ea si desi mi s-a parut elastica nu a iesit mai mult din perete. Clip-clip (ochii).
Am mai tras odata uitandu-ma in jurul meu poate-poate se invarte vreun perete, cada se da peste cap transformandu-se in sauna, oglinda se pliaza oferindu-mi un bar cu toate cele… stiti voi.
Indiana Jones sa traiasca!
Astept 7 secunde, gen, insa nimic soro. Nici macar una din toate aceste minunatii nu s-a intamplat!
Pana sa ma cuprinda o ciuda sora cu invidia si sa ma apuc sa dau faianta jos de pe pereti si sa o impachetez in bagaje ca sa-mi pun si eu in garsoniera pe jos prin baie, ce sa vezi?
Suna telefonul. Eu, fitzos, raspund la cel din baie :).
- Da, eu.
- Barnova carcova darcova marcova reception morciova coborciova!, aud.
- In english, please?
- Oh, hello! You call for emergency. Are you ok? What’s your emergency?
- …
- …
- Well… if you are referring to that little rope I pulled from the wall… sorry! inghit barbateste in sec.
- Ok. Thanks, bye!
- Bye, rasuflam eu usurat asezand telefonul in perete.
Eh? Sa mai ridice cineva 2 degetele sus daca s-a facut mai de caramel decat mine… :) Sa nu vad timiditate! Macar azi! :)