Marea liberare vine și cu posibilitatea de a ieși din casă și de a ne hrăni emoțiile cu teatru și cultură. La teatru încă nu am ajuns mai departe de ecranul monitorului – this is something I need to remediate, vorba filmului -, însă am vizitat vineri un muzeu la care am și participat cu un obiect.
Weekend-ul acesta și-a deschis ușile Identități Fragile, un muzeu participativ al pandemiei, distanțărilor de tot felul și emoțiilor pe care le-am trăit și continuăm să le trăim de mai bine de un an de zile. L-am vizitat vineri, la inaugurare, împreună cu Cristi Manafu, alături de Andreea Lupu.
Este un muzeu care te trece prin tot felul de stări și emoții, un muzeu cu care poți interacționa în diferite forme. Poți picta emoțiile pe care le-ai simțit, poți scrie și descrie emoțiile și poți chiar lăsa emoții și sentimente in a bottle pentru a fi descoperite peste 10 ani.
După cum spuneam, te trece prin tot felul de. Ca și pandemia asta, de altfel. Frică, voință, disperare, dorință, anxietate, speranță, violențe de tot felul în cuplu dar, mai ales, în gândurile noastre, eliberare, tristețe, liniște, abandon, acceptare, sau toate la un loc.
Îl găsiți la Rezidența BRD Scena 9, pe IL Caragiale 32, și vă recomand să vă duceți cu inima deschisă. Dacă ați ajuns pe acest blog și citiți acest articol sunt sigur că veți rezona cu emoțiile și stările pe care le transmit atât obiectele expuse, cât și modul în care acestea sunt expuse.
Sunt ale noastre, ale fiecăruia dintre noi și ale tuturor.
Mulțumim, Andreea. I see what you did there. 🙂 Super treabă.