Am explicat in recenzia cărtii românești despre influenceri unde se afla majoritatea acestora intr-un funnel de vanzari. Totusi, în ciuda acestui lucru, există și influenceri care vând, iar aici mă refer la faptul că produc vânzări vizibile (tracking) deși nu sunt plătiți pentru acest obiectiv, dar și la faptul că pot câștiga bani de pe urma acestei activități suplimentare (ex. affiliate marketing).
Această nouă serie de articole poate fi de folos atât influencerilor, cât și companiilor, și va fi dedicată modalităților dar și noilor tehnologii prin care creatorii de conținut pot vinde, fără a pune în pericol scopul principal al activității lor și fără a-și micșora, astfel, fereastra de timp pe care o au la dispoziție în această activitate, ori a-și pierde credibilitatea.
Acum, orice campanie cu influenceri ar putea produce vânzări, atât timp cât aceasta urmărește obiective clare, brandul cunoaște audiența produsului sau serviciului respectiv, iar aceasta se regăsește cu preponderență în audiența creatorului de conținut.
Un alt factor ar fi ca aceasta să nu fie singura tactică de marketing a brandului, cuvântele cheie fiind testare și maximizarea rezultatelor unei campanii. Nu știm însă ce volume de vânzări poate avea o campanie, nu cred că are nimeni (not yet) un istoric concludent pe piața românească. Prin urmare nu cred că poți avea o prognoză credibilă a vânzărilor.
Au doar influencerii care știu că generează și cât, precum și/sau managerii acestora (cei care au).
Nișele
Las imaginea asta aici, voi aminti despre ea la final.
Astăzi vom vorbi – secțiunea de comentarii de mai jos fiind deschisă dialogului, nu dețin vreun adevăr suprem, iar tema este una dinamică și perfectibilă – despre nișe. Conținutul de nișă este tipul de conținut creat pentru a rezona puternic cu un anumit public, pentru a obține rezultate puternice. Iar acest tip de conținut este autentic pentru influencerii care au și o activitate offline.
În cadrul industriei de influencer marketing aceștia poartă numele de professionals, alteori KOLs. Ca exemple, ne putem gândi la medici, sportivi, avocați, instructori auto, ori profesioniști în mediul digital (mostly din PR & Marketing), pe care îi puteți găsi pe Instagram, Facebook, bloguri, ori chiar TikTok. Sunt oameni care fie au un job, fie o afacere proprie, timp redus, dar și a need to share.
Aceștia se încadrează în zona de nano-influenceri (sub 10k followers / readers), micro-influenceri (între 10k și 50k followers), dar pot ajunge și în zona de influenceri medii (între 50k și 250k followers) așa cum sunt ei definiți în Codul de bune practici în Influencer Maketing lansat de IAB România și 2Performant în octombrie 2020.
Din lipsă de timp, acest tip de creator de conținut va opta pentru puține campanii, scopul lui principal fiind acela de personal branding, nu de a face bani din conținut. Va prefera campaniile de tip brand ambassador, sau va alege unul sau două branduri partenere pentru proiectele de conținut, branduri care, în majoritatea cazurilor, au valori asemănătoare, iar comunicarea este, prin urmare, autentică.
Sunt creatori de conținut / influenceri care, datorită faptului că sunt la curent cu tot ce e nou și interesant în meseria lor, au audiența formată preponderent din innovators și early adopters, oameni din primele 16% ale curbei de difuzare a lui Moore despre care am amintit în recenzia cărții Vaca mov de Seth Godin. Consumatori care, la rândul lor, sunt urmăriți pentru activitatea și preferințele lor.
Iar secretul celor care sunt în cele 16% este acela că acești urmăritori sunt dispuși să împărtășească convingerile și să-și însușească ideile, produsele sau serviciile pe care influencerul le promovează. Totodată, aceștia sunt dispuși să plătească pentru produse care nu au fost încă testate, imature, invers celor din cocoașa curbei lui Moore, preferații marketerilor de TV.
Sunt exemple și în industria de la noi. Cunosc sportivi și oameni din tech cu conturi pe Instagram și Facebook, în zona de micro definită mai sus, care, pe lângă promovarea activității pe care o fac și a 1-2 (maxim) branduri, aduc acestora vânzări de mii de euro (unii sar lejer de 10k). Și am să încerc să ajung la ei pentru a afla mai multe din experiențele lor.
Până atunci însă, fără a avea pretenția că sunt unul dintre ei :p, vă amintesc de screenshot-ului de mai sus, screenshot ce conține emailurile de confirmare pe care le-am primit de la reMarkable, de fiecare dată când o tabletă este vândută. Un singur articol este important în toată economia acelor emailuri și faptul că am folosit tableta pe vremea când făceam room-uri pe Clubhouse.
În jumătate de lună august, acel articol – care nu a fost promovat decât o dată pe Facebook și o dată pe LinkedIn – a vândut 9 tablete. Coșul este undeva pe la 450 euro (mai cumperi și pen și husă, nu pleci de acolo doar cu tableta). Comisionul este de 40 euro per vânzare, iar traficul blogului de față nu depășește 300 de vizitatori unici pe zi. 🙌
În iulie a fost o zi în care acel articol a vândut și 3 tablete într-o singură zi, in altă zi au fost două vânzări. Sunt absolut singur că de mare ajutor a fost și faptul că toți cei care au citit articolul meu au fost urmăriți ulterior atât pe Facebook, cât și pe Instagram, de reclamele celor de la reMarkable. Ca și tine, de altfel, după ce vei închide acest articol. 🙂
One comment