­čôÜ Multimile sunt impulsive, schimbatoare, extraordinar de influentabile si de credule, functia intelectuala fiind inhibata | ┬źPsihologia colectiva si analiza Eului┬╗ de Sigmund Freud

Posted by

Devine din ce ├«n ce mai interesant s─â-i citesc pe Freud ╚Öi Adler, ╚Öi abia a╚Ötept s─â intre ╚Öi elve╚Ťianul Jung ├«n ecua╚Ťie. ├Ämi place cum ├«╚Öi definesc ╚Öi contureaz─â teoriile raport├óndu-o pe una la cealalt─â, rezultatul nefiind p├ón─â la urm─â altcumva dec├ót folositor pentru cititor. Chiar ╚Öi-a╚Öa, devine simpatic s─â le observi subtilit─â╚Ťile pe care sunt sigur c─â le voi ├«n╚Ťelege mai bine cu fiecare carte ├«n plus citit─â.

Iat─â, mai jos, cum ├«ncepe primul capitol din ┬źPsihologia colectiv─â ╚Öi analiza Eului┬╗ de Sigmund Freud, cartea cu care mi-am ├«nceput maratonul lunii noiembrie, dup─â┬á┬ź├Än╚Ťelegerea vie╚Ťii ÔÇô Introducere ├«n psihologia individuala┬╗ de Alfred Adler cu care am terminat octombrie.

Opozi╚Ťia dintre psihologia individual─â ╚Öi psihologia social─â sau colectiv─â, care, la prima vedere, poate p─ârea foarte profund─â, se estompeaz─â c├ónd este analizat─â mai ├«ndeaproape.

F─âr─â ├«ndoial─â, psihologia individual─â are ca obiect individul ╚Öi cerceteaz─â mijloacele de care acesta se serve╚Öte, c─âile pe care le urmeaz─â, pentru a-╚Öi satisface dorin╚Ťele ╚Öi nevoile, ├«ns─â, ├«n aceast─â c─âutare, psihologia individual─â nu reu╚Öe╚Öte dec├ót arareori, ├«n condi╚Ťii cu totul excep╚Ťionale, s─â fac─â abstrac╚Ťie de raporturile dintre individ ╚Öi semenii s─âi.

Acest fapt este explicabil prin faptul c─â “cel─âlalt” joac─â ├«ntotdeauna ├«n via╚Ťa individului roul de model, de obiect, de asociat sau de adversar, iar psihologia individual─â se prezint─â chiar de la ├«nceput ca fiind ├«n acel╚Öi timp ╚Öi o psihologie social─â, ├«n sensul l─ârgit, dar deplin justificat al cuv├óntului.

┬źPsihologia colectiv─â ╚Öi analiza Eului┬╗ are 110 pagini ├«mp─âr╚Ťite-n 12 capitole ╚Öi trateaz─â pe larg diferite concep╚Ťii ╚Öi concepte asupra vie╚Ťii psihice colective. Dedic─â capitolele sufletului colectiv, sugestiei ╚Öi libidoului, mul╚Ťimilor artificiale (armata ╚Öi biserica), iubirii ╚Öi hipnozei, instinctului gregar, hoardelor primitive, dar ╚Öi dezvolt─ârii Eului.

├Än primele capitole citeaz─â ╚Öi analizeaz─â ╚Öi teoriile altor autori precum Scipio Sighele – criminolog italian, pionier al sudiului psihologiei mul╚Ťimilor, Gustave Le Bon – sociolog francez cunoscut pentru ┬źPsihologia mul╚Ťimilor┬╗ publicat─â ├«n 1896, ori William McDougall – ini╚Ťiator al teoriei instinctului ╚Öi al psihologiei sociale.

Ca not─â, to╚Ťi au fost contemporani cu Freud, martori ai efectelor pe care le-au avut ├«n societate prima revolu╚Ťie industrial─â a omenirii. Cred, cumva, c─â psihanaliza nu ar fi putut s─â fie dezvoltat─â ├«nainte de aceasta.

Revenind la studiul psihologiei mul╚Ťimilor, Freud face ├«ns─â o remarc─â.

Datele oferite de Sighele, de Le Bon ╚Öi de al╚Ťii se refer─â la ni╚Öte mul╚Ťimi trec─âtoare, formate rapid datorit─â asocierii unui anumit num─âr de indivizi uni╚Ťi printr-un interes comun, ├«ns─â diferi╚Ťi unul de altul din toate punctele de vedere. Este sigur c─â ace╚Öti autori au fost infuen╚Ťa╚Ťi ├«n descrierile lor de tr─âs─âturile mu╚Ťimilor revolu╚Ťionare, ├«ndeosebi de cele ale marii Revolu╚Ťii Franceze.

Oare internetul, situa╚Ťia politic─â ╚Öi social─â, precum ╚Öi cultura modern─â nu fac ca cele de mai sus s─â nu fie total arhaice ╚Öi inaplicabile ├«n 2021, ci dimpotriv─â? Asocierea este cu mult mai u╚Öoar─â, comod─â ╚Öi social acceptat─â ast─âzi prin utilizarea internetului ╚Öi a re╚Ťelelor sociale. Un exemplu care-mi vine ├«n minte sunt live-urile pe Facebook ale lui George Simion / AUR.

O lectur─â mai atent─â a c─âr╚Ťii va favoriza ╚Öi ├«n╚Ťelegerea unor situa╚Ťii inexplicabile apropo de mesaje acceptate de mase, precum succesul pe care-l poate avea senatoarea Diana Iovanovici ╚śo╚Öoac─â, ├«n ciuda teoriilor personale care dep─â╚Öesc at├ót irealul c├ót ╚Öi, de multe ori, penibilul, ori a comportamentului d├ónsei, aparent la fel de ireal ├«ntr-o societate patriarhal─â ╚Öi tradi╚Ťional─â.

Ambele persoane polarizeaz─â un public destul de variat ├«n ceea ce prive╚Öte educa╚Ťia, unul dintre conceptele lui Sighele, ori Le Bon, fiind inhibarea colectiv─â a func╚Ťiei intelectuale. Mediul ales este Facebook – o re╚Ťea social─â ├«mb─âtr├ónit─â, cu acces comod ╚Öi target 30+, ├«n c─âutarea cuiva animat de credin╚Ťe profunde ╚Öi voin╚Ť─â puternic─â care s─â le confirme ╚Öi reprezinte ideile.

A╚Öadar, estomparea personalit─â╚Ťii con╚Ötiente, orientarea pe calea sugestiei ╚Öi contagiunea sentimentelor ╚Öi ideilor ├«n acela╚Öi sens, direc╚Ťionarea, pe baza sugestiei ╚Öi a constr├óngerii, a sentimentelor ╚Öi a ideilor ├«n acela╚Öi sens, tendin╚Ťa de a transpune ├«n act ideile sugerate – iat─â principalele caracteristici ale individului f─âc├ónd parte dintr-o mul╚Ťime.

├Än ipotezele lui Le Bon, observabile de altfel ╚Öi ├«n exemplele amintite mai sus, mul╚Ťimea este impulsiv─â, schimb─âtoare ╚Öi iritabil─â. Se las─â condus─â aproape ├«n exclusivitate de incon╚Ötient. Asem─ân─âtor liderilor, mul╚Ťumea tr─âie╚Öte sentimentul atotputerniciei. Devine astfel extraordinar de influen╚Ťabil─â ╚Öi de credul─â, sentimentele acesteia fiind foarte simple ╚Öi foarte exaltate.

Mul╚Ťimile apeleaz─â imediat la extreme. Enun╚Ťul unei suspiciuni se transform─â de ├«ndat─â ├«n eviden╚Ť─â de net─âg─âduit. Un ├«nceput de antipatie sau de dezaprobare care, la individul izolat, ar r─âm├óne pu╚Ťin pronun╚Ťat, devine numaidec├ót o ur─â ne├«mp─âcat─â la individul integrat ├«n mul╚Ťime. Oscil├ónd ├«ntre extreme, mul╚Ťimea nu este influen╚Ťat─â dec├ót prin excita╚Ťii exagerate.

Oricine vrea s─â ac╚Ťioneze asupra ei, nu are nevoie s─â dea argumentelor sale un caracter logic: trebuie s─â prezinte ni╚Öte imagini ├«n culorile cele mai ╚Ťip─âtoare, s─â exagereze, s─â repete f─âr─â ├«ncetare acela╚Öi lucru.

[…] Mul╚Ťimile respect─â for╚Ťa ╚Öi sunt pu╚Ťin impresionate de bun─âtate, cu u╚Öurin╚Ť─â considerat─â drept o form─â de sl─âbiciune. […] au instincte conservatoare ireductibile ╚Öi, precum to╚Ťi primitivii, au respect feti╚Öist pentru tradi╚Ťie, o oroare incon╚Ötient─â pentru nout─â╚Ťile capabile s─â le modifice adev─âratele condi╚Ťii de existen╚Ť─â.

Cele de mai sus fac parte, continu├ónd exemplele, din comunicarea lui George Simion. ├Ämi aduc aminte de un clip postat de acesta pe Facebook ├«n care a f─âcut un test covid, a ie╚Öit negativ ╚Öi lini╚Ötea popula╚Ťia prin afirma╚Ťii conform c─ârora dac─â el a trecut prin boal─â, oricine poate trece ╚Öi se poate imuniza natural, realitatea din jur devenind automat irelevant─â.

Lipsa unui caracter logic al afirma╚Ťiilor este dublat de sofisme precum cel men╚Ťionat mai sus de George Simion. Pe aceea╚Öi logic─â, de exemplu, ghepardul are 4 picioare, ghepardul prinde 80km/h,┬á orice animal cu 4 picioare prinde 80km/h. Broa╚Ötele ╚Ťestoase ar avea ceva de spus, totu╚Öi. Sau, Costin a fost olimpic la matematic─â. Costin e om. To╚Ťi oamenii au fost olimpici la matematic─â.

Toate aceste afirma╚Ťii nu pot fi altfel dec├ót inepte.

├Änchei cu o concluzie a lui McDougall asupra activit─â╚Ťii psihice a mul╚Ťimilor simple, “neorganizate”. Marcarea cu bold a anumitor caracteristici ├«mi apar╚Ťine.

Acesta este ├«n general excitabil─â, impulsiv─â, pasionat─â, versatil─â, inconsecvent─â, indecis─â ╚Öi ├«n acela╚Öi timp gata de ac╚Ťiune, supus─â numai pasiunilor celor mai grosiere ╚Öi sentimentelor celor mai simple, foarte u╚Öor de sugestionat, superficial─â ├«n reflexii, violent─â ├«n judec─â╚Ťile sale, capabil─â de a asimila numai concluziile ╚Öi argumentele cele mai simple, u╚Öor de condus ╚Öi de emo╚Ťionat, neav├ónd nici con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi nici respect fa╚Ť─â de sine, lipsit─â de orice sentiment de responsabilitate, gata s─â se lase antrenat─â de sentimentul puterii sale ├«n toate relele de la care nu ne putem a╚Ötepta dec├ót din partea unei puteri absolute ╚Öi iresponsabile.

Ea se comport─â asemenea unui copil prost-crescut sau ca un s─âlbatic pasional ╚Öi nesupravegheat, aflat ├«n fa╚Ťa unei situa╚Ťii care-i este str─âin─â.

Cam at├ót cu spoilerele, v─â recomand s─â cump─âra╚Ťi ╚Öi s─â citi╚Ťi ┬źPsihologia colectiv─â ╚Öi analiza Eului┬╗ a lui Freud dac─â v─â intereseaz─â astfel de aspecte ale mul╚Ťimilor. Pe de alt─â parte, parte dintre conceptele de mai sus, ori ├«nt├ólnite ├«n carte, pot fi extrapolate ╚Öi ├«n (influencer) marketing, pentru a explica, ├«ntr-un mod asem─ân─âtor (╚Öi cu limit─ârile evidente), succesul unor mesaje, ori a unor influenceri.

Bonus. ­čÖé

Un capitol interesant din carte este ╚Öi Identificarea, conceptul fiind ├«n psihanaliz─â explcat ca prima manifestare a unei leg─âturi cu o alt─â persoan─â, ╚Öi joac─â un rol important ├«n primele faze ale complexului lui Oedip: b─âiatul manifest─â un mare interes pentru tat─âl s─âu, prin urmare ar vrea s─â devin─â ca el ╚Öi s─â-l ├«nlocuiasc─â ├«n toate privin╚Ťele.

F─âr─â a mai da vreun spoiler mai spun doar c─â, ├«n acest capitol, Freud ofer─â ╚Öi o explica╚Ťie a genezei homosexualit─â╚Ťii masculine, la baza c─âreia o g─âsim pe mam─â, iar pentru o imagine complet─â v─â recomand s─â citi╚Ťi ╚Öi┬á ┬ź├Än╚Ťelegerea vie╚Ťii ÔÇô Introducere ├«n psihologia individuala┬╗ scris─â de Alfred Adler, deoarece acesta explic─â foarte bine importan╚Ťa fiec─ârui p─ârinte ├«n dezvoltarea copilului.

Lectur─â pl─âcut─â!

PS. Vezi și Biblioteca, poate te inspiră și altă carte de acolo.

One comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s