­čôľ Cum poti explica grafic o cearta? | modelul Parinte Adult Copil si analiza tranzactionala

Posted by

Pe canadianul Eric Berne am avut pl─âcerea s─â-l citesc pe finalul verii trecute. ┬źJocurile noastre de toate zilele┬╗ avea o descriere interesant─â, tipul a fost psihiatru, serile mele erau libere, ce aveam at├ót de mult de pierdut? ╚śi am descoperit c├óteva teorii interesante despre comportamentele noastre, o parte dintre ele fiind destul de populare ╚Öi printre industriile cu care interac╚Ťionez, datorit─â diverselor traininguri la care mul╚Ťi dintre noi particip─â.

Eric Berne a inventat ceea ce se nume╚Öte analiz─â tranzac╚Ťional─â ╚Öi este o metod─â utilizat─â la scar─â larg─â ├«n psihoterapie individual─â, de grup ╚Öi marital─â, ├«n dezvoltare organiza╚Ťional─â, consiliere psihologic─â ╚Öi psihologie educa╚Ťional─â. ╚śi este foarte probabil s─â fi auzit m─âcar ├«ntr-o discu╚Ťie despre cele trei st─âri ale Eului denumit modelul P─ârinte-Adult-Copil.

Pentru cei care nu au auzit de primul concept, am s─â-l citez pe Eric Berne din “Ce spui dup─â Bun─â ziua?“, carte pe care o citesc zilele acestea ╚Öi pe care Berne o clasific─â drept un manual de psihiatrie adresat at├ót terapeu╚Ťilor, c├ót ╚Öi pacien╚Ťilor afla╚Ťi ├«n curs de vindecare, ori profanilor (ca tine ╚Öi ca mine, de exemplu), care sunt doar curio╚Öi ├«n particular de comportamentele oamenilor. Poate-poate v─â fac chef de cump─ârat o carte. Sau dou─â. ­čÖé

Interesul fundamental al analizei tranzactionale il reprezint├á studierea st─ârilor Eului – sisteme coerente de idei si tr─âiri afective manifestate prin modele de comportment corespunz─âtoare. Fiecare fint├á uman─â manifest├á trei tipuri de st─âri ale Eului:

(1) Cele derivate din figurile parentale, denumite in mod curent P─ârintele. in starea de P─ârinte, individul simte, g├óndeste, actioneaz─â, vorbe╚Öte ╚Öi reac╚Ťioneaz─â exact la fel ca unul dintre p─ârin╚Ťii s─âi pe vremea c├ónd el era copil. Aceast├á stare a Eului este activa, de exemplu, ├«n cre╚Öterea proprilor copii. Chiar ╚Öi atunci c├ónd persona nu-╚Öi manifest─â concret aceast─â stare a Eului, ea ├«i influen╚Ťeaz─â comportamentul, ca ÔÇ×influen╚Ť─â parental─â”, ├«ndeplinind func╚Ťile unei con╚Ötiin╚Ťe.

(2) Starea Eului ├«n care persoana ├«╚Öi evalueaz─â ├«n mod obiectiv mediul ╚Öi calculeaz─â probabilit─â╚Ťile ╚Öi posibilit─â╚Ťile acestuia pe baza experien╚Ťei anterioare se nume╚Öte starea de Adult a Eului sau Adultul. Adultul functioneaz─â ca un computer.

(3) Fiecare persoan─â poart├á ├«n─âuntrul s─âu o feti╚Ť─â sau un baie╚Ťel care simte, g├óndeste, ac╚Ťioneaz─â, vorbe╚Öte ╚Öi reac╚Ťioneaz─â exact a╚Öa cum f─âcea persona la o anumit─â v├órst─â a copil─âriei – stare a Eului denumit─â Copilul. Copilul nu e privit drept “pueril” sau “imatur”, termeni ce apar╚Ťin P─ârintelui, ci pur ╚Öi simplu drept un copil de o anumit├á v├órst├á, iar factorul important ├«l reprezint├á aici v├órsta, care, ├«n circumstan╚Ťe normale, se plaseaz─â undeva ├«ntre doi ╚Öi cinci ani. E important ca individul s─â-╚Öi ├«n╚Ťeleag─â Copilul, nu doar pentru c─â-I va inso╚Ťi toat─â via╚Ťa, ci ╚Öi pentru c─â el reprezint─â partea cea mai valoroas─â a personalit─â╚Ťii sale.

├Än imaginea de mai jos ave╚Ťi o diagram─â structural─â: diagrama complet─â a personalit─â╚Ťii fiec─âruia dintre noi, diagram─â ce cuprinde tot ceea ce sim╚Ťim, g├óndim, spunem ╚Öi facem. Diagrama poate fi complicat─â pentru a eviden╚Ťia st─âri noi ale Eului. De exemplu, putem avea dou─â subdiviziuni ale┬á P─ârintelui (mam─â, tat─â), sau trei ale Copilului (P─ârinte, Adult, Copil). Dar o s─â keep it simple pentru explica╚Ťia care urmeaz─â.

├Än imaginea de mai jos avem c├óteva tipuri de tranzac╚Ťii (putem s─â ne ├«nchipuim c─â sunt 3 conversa╚Ťii). Cea care are liniile paralele (tranzac╚Ťie complementar─â) reprezint─â acel gen de conversa╚Ťie care poate decurge la nesf├ór╚Öit. ├Än cazul din imagine poate fi o discu╚Ťie ├«ntr-un cuplu ├«n care el are grij─â de ea ca un p─ârinte, iar r─âspunsul ei este pe m─âsur─â. Ideea este c─â cele ale c─âror linii se ├«ntretaie (tranzac╚Ťii ├«ncruci╚Öate) reprezint─â conversa╚Ťii care se ├«ntrerup ╚Öi, evident, pot denatura ├«n certuri.

Cea de tipul 1 poate fi o conversa╚Ťie ├«n care el o ├«ntreb─â pe ea “Ai idee unde este patentul? Nu-l g─âsesc ├«n debara!” iar ea ├«i r─âspunde “Ai g─âsit tu repede pe cineva pe care s─â dai vina!”. Berne spune c─â aceasta reprezint─â forma obi╚Önuit─â a reac╚Ťiei de transfer, un concept de baz─â a psihanalizei Freudiene. Pe scurt, confund─âm iluzia cu realitatea. Nu vedem oamenii a╚Öa cum sunt ei ├«n realitate, ci cum ni-i ├«nchipuim noi, prin urmare reac╚Ťion─âm la produse ale imagina╚Ťiei noastre.

Cea de tipul 2, AA-PC este o conversa╚Ťie la care un stimul AA prime╚Öte un r─âspuns PC care poate fi condescendent sau arogant. Ea ├«i spune lui “Cred c─â cineva mi-a furat portofelul c├ónd am ie╚Öit azi la teras─â cu fetele. Ce m─â fac?”, la care el ├«i r─âspunde “Ok, hai poate mai r─âre╚Öti ie╚Öirile astea cu fetele c─â uite la ce se poate ajunge.” Berne spune c─â AA-PC acesta este cel mai frecvent tip de reac╚Ťie de contratrasnfer ╚Öi cea de-a doua cauz─â foarte frecvent─â a problemelor ce apar ├«n rela╚Ťiile personale ╚Öi politice.

Diagramele astea simple au 81 de combina╚Ťii, doar 9 fiind complementare, restul av├ónd toate ╚Öansele s─â declan╚Öeze jihadul, at├ót acas─â, pe strad─â, la birou, ori ├«n Parlament. Evident, lucrurile se pot complica foarte mult ├«n timpul unei discu╚Ťii ├«n func╚Ťie de starea fiec─âruia ╚Öi subiect / nr. de interac╚Ťiuni, iar Berne d─â exemplul unei conversa╚Ťii ├«n care fiecare dintre interlocutori se implic─â ├«n 3 tranzac╚Ťii, iar acestea pot genera miliarde de modalit─â╚Ťi diferite de a interac╚Ťiona.

De exemplu, dac├á ne angaj─âm in doar trei tranzac╚Ťii ╚Öi de fiecare dat─â avem de ales ├«ntre 6.597 variante, putem realiza cele trei tranzac╚Ťii ├«n 659 la puterea 3 variante. Cu alte cuvinte, avem la dispozi╚Ťie circa 300 miliarde de modalit─â╚Ťi diferite de a ne structura cele trei interac╚Ťiuni. F─âr─â ├«ndoial─â, asta ne ofer─â tot spa╚Ťiul necesar pentru a ne exprima individualitatea.

├Änseamn─â c─â ├«ntreaga popula╚Ťie a globului ar puta fi ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n cupluri ╚Öi fiecare cuplu ar putea s─â aib─â trei interactiuni de 200 de ori la r├ónd, far─â ca vreunul dintre ele s─â repete vreodat─â comportamentul altui cuplu, ori pe cel propriu anterior. De vreme ce majoritatea oamenilor se angajeaz─â zilnic ├«n sute ╚Öi mii de tranzac╚Ťii, fiecare persoan─â are la dispozi╚Ťie mii de miliarde de combina╚Ťii.

Chiar dac─â un individ are o aversiune fat├á de 5 000 din cele 6 597 de tipuri posibile de tranzac╚Ťii ╚Öi nu le folose╚Öte niciodat─â, ├«i r─âm├óne oricum suficient de mult spa╚Ťiu de manevr─â ╚Öi nimic nu-i impune s─â se comporte stereotip, cu exceptia cazului ├«n care alege el singur s─â procedeze astfel. lar dac─â alege comportarea stereotip─â – situa╚Ťie valabil─â pentru majoritatea oamenilor -, nu este vina analizei tranzac╚Ťionale, ci a altor influen╚Ťe, care constituie subiectul principal al c─âr╚Ťii de fa╚Ť─â.

├Än mare cam ─âsta este r─âspunsul la ├«ntrebarea din titlu ╚Öi am terminat special cu acest citat ├«n speran╚Ťa c─â ve╚Ťi fi curio╚Öi s─â afla╚Ťi mai multe pe acest subiect ╚Öi ve╚Ťi cump─âra cartea. ­čÖé

­čŤĺ┬á O po╚Ťi cump─âra de aici:
­čôÜ┬á ┬źCe spui dup─â Bun─â ziua?┬╗ ÔÇô Eric Berne |┬á­čŤĺ

Ți-o recomand împreună cu:
­čôÜ ┬źJocurile noastre de toate zilele┬╗ ÔÇô Eric Berne |┬á­čŤĺ
­čôÜ ┬źBurnout┬╗ ÔÇô Emily & Amelia Nagoski |┬á­čŤĺ

Vezi și Biblioteca, poate te mai inspiră și altele.

Lectur─â pl─âcut─â!

One comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s