Rezultatul testului pentru Coronavirus || autoizolare || ziua 3 – #lavieonline

Posted by

Ieri a fost o zi plină de telefoane, mai agitată ca primele două zile. M-am și enervat (prima oară în luni), având o situație de gestionat și lovindu-mă de o indiferență incredibilă și mentalitatea de a ascunde realitatea și de a nu face nimic, măcar un minim de a anunța autoritățile. Am rezolvat direct cu DSP, a trecut și nu pot decât să sper că totul va fi ok.

Experiența mi-a confirmat discrepanța majoră pe care o avem în a înțelege o situație de criză și de a o gestiona responsabil. Nepăsarea / “lasă că merge și așa” și lipsa de educație fac ca eforturile unora de a se adapta (în timp real, zilele aceastea) și de a soluționa problemele care apar, sunt pur și simplu anulate (plus amplificate) prin lipsa totală a acțiunii celorlalți.

Tot ieri mi-am făcut și ceva provizii, online, ar trebui să ajungă luni. Nu știu ce au luat alții, eu am cumpărat câteva conserve (carne, cârnați, fasole), paste (de două tipuri), paine feliată, legume. Mai am pe acasă iaurturi, fructe, câteva conserve de pește și pateuri. Dulciurile și băutura sunt bonus. De fapt erau singurele constante care-mi populau dulapurile și frigiderul, alături de fructe. 🙂

A trecut un prieten azi noapte pe la mine și mi-a lăsat în fața ușii o sticlă de cola și un cartuș de țigări. Nimeni nu-i perfect. 🙂 M-au ținut treaz gândurile și am adormit târziu, pe la 4-5 dimineață. M-am tot gândit la discuțiile pe care le-am avut zilele acestea cu diverse persoane.

Iulia, vară-mea, mă întreba dacă nu îmi este frică. Ei i-ar fi fost. Și am mai primit întrebarea asta și astăzi. Nu îmi este. E ultimul meu gând. Sunt sănătos, alive and kicking, iar situațiile de criză mă mobilizează rapid. Răcesc rar, răcelile mele sunt destul de violente (am făcut și o infecție la proteste), însă am mers pe picioarele mele la spital cu 40 de grade temperatură.

Eu sunt bine.

Mă îngrijorează însă indiferența. Trăim o pandemie internațională care se răspândește fără precedent și omoară rapid mii de oameni și nu dă semne să se oprească, dimpotrivă. Dacă treci peste scenarii diverse și proastele comparații cu alte boli, îți dai seama că singura soluție este limitarea socială și igiena.

Este o situație prin care trecem cu toții. Nu contează țara, culoarea pielii, situația socială a fiecăruia. Poate că ne-am putea anula concedii, am încerca să lucrăm de acasă (cei care putem) și am evita cât se poate de mult contactul cu alte persoane, indiferent de starea lor. Este o situație temporară pe care, dacă nu o gestionăm corespunzător poate escalada și mai rapid.

Cum arată diferența dintre cazurile unde a fost respectată autoizolarea versus cele in care nu a fost respectată? Ca mai jos (sursa, din comentarii, refăcut) Așa arată când mergi în Israel și spui că n-ai fost. Așa poate arăta când te întorci din Italia și-ți îmbolnăvești nepotul de 1 an.

Responsabilitatea nu înseamnă panică. A lua niște măsuri cu care nu ești obișnuit nu înseamnă sfârșitul lumii. Înseamnă adaptare. Înseamnă să îți dai seama ce trăiești și iei măsuri necesare. It is not the strongest of the species that survives, nor the most intelligent that survives. It is the one that is most adaptable to change.

Și, din fericire, avem toolurile necesare să trecem peste. Trăim cele mai tari timpuri ale omenirii din ultimele câteva mii de ani. Un tip a aterizat două rachete în aceeași secundă la distanță de câțiva zeci de metri una de alta, cât de greu poate să fie să respectăm o perioadă de câteva luni două-trei reguli de bun simț, până la urmă?

Autoritățile fac tot ce pot, însă greul e la noi toți. Noi putem răspândi tâmpenia asta, nu autoritățile, instituțiile sau companiile. E în mâinile noastre criza asta. La propriu. Aici sunt gândurile mele.

Dimineață m-am trezit la 11. Am adormit pe canapea, cu TV-ul pe Youtube și ceva iUmor. Am lucrat câteva ore, am vorbit cu colegii, am mancat ceva și m-am pus iarăși pe telefoane. DSP, Balș. A durat ceva, însă am aflat rezultatul.

E negativ.

Am transmis rezultatul colegilor (mai sunt colegi cu răspuns negativ, ceilalți încă așteaptă) și celor cu care am avut contact și s-au autoizolat la domiciliu odată cu noi. E o veste care ne bucură pe toți, însă nu ieșim din autoizolare și continuăm să ne adaptăm la treaba asta.

Dimineață mi-a ajuns si ceva mâncare pentru Micky si o cană filtrantă. Vă povesteam ieri că am decis să păstrez 10L de apă îmbuteliată și să beau apă de la robinet, trecând-o prin acest recipient. Nu îmi dau seama dacă ar trebui să și fierb apa. Păreri?

E sâmbătă, au trecut peste 75 de ore de izolare, iar Micky doarme ca un porc.

All good.

Stay online, stay safe.

3 likes

2 comments

    1. Uite că, acum, exact-exact nu știu :D, însă credă că dacă nu am simptome nu are rost. Am timp să aflu, mai am de stat în casă, nu ies din autoizolare, iar situația oricum se schimbă ireal de repede. Ce e ok acum e foarte posibil să nu mai fie ok peste 24 de ore.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *