• Share on Google+

Se apropie de bar o bătrânică cu un telefon mobil în mână și îmi cere parola de la rețeaua wireless a localului.

– Aveam parola de magazinul de alături, însă cred că e închis sau ceva, îmi mai adaugă, în timp ce eu zâmbesc politicos și ridic ușor din umeri.
– Stați liniștită, am spus. Dați-mi-l mie și rezolvăm în câteva secunde, am adăugat.
– Ah, ce bine, că am de primit câteva mesaje de la familia mea pe WhatsApp.

A mai adăugat ceva ce nu am mai reținut, acest serviciu poștal on damand blocându-mă pentru câteva secunde și, când mi-am ridicat ochii din telefon, am dat peste una dintre cele mai liniștite priviri pe care am văzut-o vreodată.

– Gata, aveți internet.
– Ah, ce bine, acum îmi intră mesajele când mai trec pe aici,
a adăugat bucuroasă.

Mi-a mulțumit și a plecat micuță, strecurându-se pe ușa în care se oprise un grup de clienți în căutarea unei mese libere la care să se așeze.

Pe televizorul din perete se derulau știri. Ceva morți. Mamă, fiică. Au și spaniolii problemele lor cu stăpânii câinilor din rase periculoase și tocmai ce derulau o știre în continuu cu o pereche de rottweileri, cred, care și-au atacat și omorât stăpânii.

La ce privire are, cred că bătrânica mea se uită la TV după cum își ia și poșta.

Photo by Diego Duarte Cereceda on Unsplash

2 likes
  • Radu
    Reply
    Author
    Radu

    4,5,6…? Facem un fel de daily Blog? 😉

    • Costin
      Reply
      Author
      Costin

      Hmmm. 🙂 Ia să vedem.

  • Dan
    Reply
    Author
    Dan
  • Andrei
    Reply
    Author
    Andrei

    Articole noi.Frumos ! Sa te tina !!