📚 O lume a ciudatilor, sau despre absurditatea unui produs cu care te stergi la fund | «Toti suntem ciudati» – Seth Godin

Posted by

În urmă cu mai bine de 10 ani rămăsesem blocat în fața rafturilor cu hartie igienică din Kauflandul de pe Barbu Văcărescu. Mă intriga faptul că nu erau atâtea fructe diferite, la nici 20m distanță, pe câte sortimente de hartie igienică erau expuse pe fiecare parte a celor două rafturi lungi de peste 10m și care aveau de două ori înălțimea mea.

Un strat, două straturi, trei straturi. Diferite tipuri de culori, de la alb, la cele mai ciudate rozuri pe care doar o femeie le poate diferenția. Texturi diferite! Tex-turi! Cu pătrățele, cerculețe, ori diferite forme pentru a căror creație Amsterdam are pregătite diferite tipuri de trufe. Desene! Uite, de sezon! Mirosuri, frățiwhere! Lavandă, căpșuni și câte și mai câte.

Scuzați-mi franceza, dar dacă ne dăm doi pași înapoi, vorbim despre un produs pe care-l folosim pentru a ne șterge la fund. Cât de absurdă poate fi abundența asta? Sunt genul de produse care pot veni cu un copy de genul “$h*t on me” fără să afecteze niciun atribut de brand pentru că… e adevărat. O știm cu toții, chiar dacă nu o verbalizăm.

Un om normal are două opțiuni. (1) Se hlizește la raft, încercând totuși să ia treaba în serios pentru a putea alege din abundența de variante care îi acoperă, la propriu, orizontul către alte produse, ori (2) rămâne în freeze și se întreabă dacă nu care cumva omenirea asta a luat-o total razna, după care alege impulsiv între Zewa (TV) și the ordinary variant (ieftin).

Explicația o cunoaștem, majoritatea o numește diversificare, dar este disecată pe larg de către Seth Godin în «Toti suntem ciudati», o carte publicată de Baroque Books & Arts în 2017, la doi ani distanță de când a apărut în limba engleză. Sunt 3 capitole împrăștiate pe 112 pagini scrise în stilul inconfundabil al lui Seth Godin: povești scurte, de parcă citești un blog.

Iar hârtia igienică este genul de produs ofertant pentru comunicarea către ciudați. Sau pentru mase  a căror ciudățenie o cauți, chiar dacă puterea de a alege este destul de limitată. Ați văzut cu toții reclama la hârtia igienică 🔗  Elfi Cocean, nu? Judecând după reacțiile din bulă, cu toții știm de hartia igienică care invocă naționalismul: Elfi Cocean, șterge-te românește.

Atât brandul cât și agenția pot dormi liniștiți acum. Elfi, Effie, potayto, potahto. 🙂 Dar până și dacii liberi pot respira liniștiți. Ne-am recâștigat (puterea de a ne șterge românește) gaura fundului, putem face de-acum spirale la Babele în jurul Sfinxului până leșinăm.

Cu siguranță sunt câțiva cârcotați care vor spune (și pe bună dreptate!): – Elfi Cocean nu are nimic de pierdut, e o hârtie igienică, ce atâta dezbatere pe tema asta? Ok. Să derulăm timpul înapoi și să alegem un brand mult mai mare, care ar fi avut, conform discuțiilor din bulă ce au urmat campaniei din primăvară: Old Spice, cu Selly / Andrei Șelaru.

După cum spune și Seth Godin în «Toți suntem ciudați», pentru a-i targeta pe aceștia (ciudații), marketerii trebuie să aibă și puțin curaj related to the budget, deoarece am trăit multă vreme cu prezumția masei încât inerția poate fi destul de mare, pe măsura presupunerii că totul trebuie să fie raportat la normal, apoi extins către mase.

Dacă insistați să oferiți totul pentru toți, veți eșua. Singura alternativă este să oferiți ceva important unui grup restrâns de oameni.

Și cum faceți asta? Dezamăgind niște indivizi normali, doar ușor atașați, care, la drept vorbind, pot probabil să trăiască perfect și fără voi.

Iar Old Spice asta a oferit. Ceva important (statut) unui grup restrâns de oameni (misfits) dezamăgind o normalitate care, cel mai probabil, consumă alte branduri. În plus, mi se pare că și canalul a fost super bine ales. Nu ar fi avut aceeași vizibilitate pe Youtube, ori Instagram, Facebook fiind perfect pentru normalii nemulțumiți.

Specialiștii în marketing pot fi iertați pentru nostalgia lor. Masa nu mai reprezintă un element predictibil și măsurabil de a angaja publicul. De acum înainte, succesul pe piața de masă va fi excepția, lebăda neagră.

Masa a murit. Sosesc ciudații.

«Toti suntem ciudati» e o carte interesantă, o recomand împreună cu Vaca mov și Triburi, două cărți scrise de către același autor pe care le-am citit astă vară.

🛒  O poți cumpăra de aici:

📚 «Toți suntem ciudați» – Seth Godin | 🛒

Ți-o recomand împreună cu :
📚 «Vaca mov» – Seth Godin | 🛒
📚 «Triburi» – Seth Godin | 🛒

Vezi și Biblioteca, poate te mai inspiră și altele.

Lectură plăcută!

Păstrăm legătura!? 🙌

🔔  Abonează-te la blog prin RSS, prin email (recomandat) introducând adresa în câmpul de mai jos, ori folosește clopoțelul din bula albastră de jos pentru ca browserul (Chrome?) să-ți trimită notificări când public un articol. iOS / Android / Windows / MacOS.

O altă recomandare, cel mai probabil mult mai bună decât cea cu emailul, este follow pe Instagram pentru stories și highlights. Sunt mult mai activ pe IG și doar o parte din informațiile de acolo ajung subiectul unor articole pe blogul de față.

Mulțumesc!

Lasă un comentariu: