🌿 Code RED for humanity | Raport ONU

Publicat de

Rezultatele unui studiu Reveal Marketing efectuat în aprilie publicate la începutul lunii septembrie evidențiază câteva lucruri pe care personal le consider departe de realitate, deși eșantionul este reprezentativ național (urban și rural),  în urma a 820 interviuri cu o marjă de eroare de +/-3% și un nivel de încredere de 95%.

  • 8 din 10 români declară că își colectează gunoiul menajer selectiv
  • 49% din totalul respondenților afirmă că folosesc în cea mai mare parte a timpului metode de transport ecologice (53% în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani)
  • În ceea ce privește partea de construcții și materiale de construcție, la achizitionare contează în proportie de 51% atributul ”prietenos cu mediul înconjurător”

Când vorbim despre metode de transport ecologice vorbim despre mașini electrice, biciclete și trotinete atât normale cât și electrice, ori autobuzele electrice. Iar în ceea ce privește transportul în comun, transportul feroviar pare a fi cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa.

Judecând însă după traficul din marile orașe sau dintre acestea, ambuteiajele zilnice de pe marile artere și orele petrecute în trafic, cred că treaba asta cu metode de transport ecologice în gura a unei jumătăți din populație mi se pare demnă de Petre Ispirescu.

Realitatea în care trăim nu este deloc roză pe cât bănuim când ne adie a/c-ul din mașină, iar, dacă nu ați aflat încă, vara aceasta ONU e declarat Cod roșu pentru umanitate. Altfel spus, dacă nu facem ceva cu deadline ieri, ne cam tăiem craca de sub picioare.

Nu cred că lumea este neapărat răuvoitoare, cred doar că nu suntem educați și nu prea ne pasă decât la nivel declarativ, iar ceea ce facem sau, cel mai probabil, ceea ce credem că facem în direcția protejării acestei planete este mult prea puțin pentru a susține declarațiile pe care le facem.

Și când m-am referit la educație, m-am gândit strict la educația ecologică. Și nu cred că suntem noi cele mai boante creioane din penar, dar suntem 8 miliarde de suflete care consumăm și producem gunoi și noxe într-un ritm pe care pământul pare că nu-l mai poate duce.

Climate Change 2021

Puțin context.

IPCC este un organism al ONU care a fost creat pentru a oferi factorilor de decizie politici evaluări științifice periodice privind schimbările climatice, implicațiile sale și potențialele riscuri viitoare, precum și pentru a prezenta opțiuni de adaptare și atenuare.

Pe 9 august, IPCC a dat publicității Climate Change 2021, un raport ce avertizează asupra schimbărilor climatice ireversibile pe care omul le-a provocat planetei, anunțând în același timp 4 scenarii și un Cod roșu pentru umanitate. Documentele pot fi găsite aici:

La raport au lucrat 234 de oameni de știință din 66 de țări, acesta evidențiind faptul că influența umană a încălzit clima într-un ritm fără precedent în ultimii 2.000 de ani. Iar concluziile sunt, după cum spuneam mai sus, deloc roze.

În 2019, concentrațiile atmosferice de CO2 au fost mai mari decât în orice moment în cel puțin 2 milioane de ani, iar concentrațiile de metan și oxid de azot au fost mai mari decât în orice moment din ultimii 800.000 de ani.

Printre documentele de mai sus veți găsi unul care se referă la Europa, din care am extras eu câteva lucruri pentru a conștientiza situația actuală, în paranteză fiind si nivelul de încredere al prognozei respective.

  • Indiferent de nivelurile viitoare de încălzire globală, temperaturile vor crește în toate zonele europene cu o rată care depășește modificările medii ale temperaturii globale. (high confidence)
  • Indiferent de scenariul de emisii de gaze cu efect de seră, trendul de creștere a frecvenței și intensității temperaturilor mari (icluzând aici și valurile de căldură marină) va continua. (high confidence)
  • Indiferent de scenariul de emisii de gaze cu efect de seră și de orizonturile de timp, va scădea frecvența perioadelor reci și a zilelor de îngheț va scădea (încredere mare)
  • Se estimează o scădere a precipitațiilor vara în Marea Mediterană, extinzându-se către regiunile nordice, precum și faptul că precipitațiile extreme și inundațiile pluviale vor crește la niveluri de încălzire globală care depășesc 1,5° C în toate regiunile, cu excepția Mediteranei. (incredere mare)
  • Indiferent de nivelul de încălzire globală, nivelul relativ al mării va crește în toate zonele europene, cu excepția Mării Baltice, cu o rată apropiată sau mai mare decât nivelul mediu global al mării. Se vor produce mult mai multe inundații de coastă, iar litoralele de-a lungul coastelor nisipoase se vor retrage de-a lungul secolului 21. (high confidence)

În ceea ce privește România (mai puțin partea de nord a țării), se preconizează o combinație de modificări ale impactului climatic (încălzire, temperaturi extreme, creșterea secetei și aridității, scăderea precipitațiilor, creșterea vremii de incendiu, nivelurile medii și extreme ale mării, scăderea stratului de zăpadă și scăderea vitezei vântului) până la mijlocul secolului și la încălzirea globală de cel puțin 2°C și peste. (high confidence)

Acum, că declarativ toți mergem pe jos și purtăm în buzunar o singură plasă pe care o folosim la cumpărături încă de la revoluția din ’89 este o discuție, adevărul însă este că ne topim, iar situația asta pare că nu ne prea dă șanse în ritmul în care noi, oamenii, continuăm să înțelegem civilizația.

Nu uitați că ultimii ani au fost dominați de o pandemie, anomalii în ceea ce privește apariția frecventă  a animalelor sălbatice în comunități mari de oameni (orașe), dar și inundații și incendii fără precedent. Conform raportului de mai sus, toate aceste lucruri se vor intensifica dacă nu schimbăm radical felul nostru de a trăi, de a consuma și, implicit, de a îmbolnăvi, efectiv, planeta.

Recomandări? Bineînțeles.

From a physical science perspective, limiting human-induced global warming to a specific level requires limiting cumulative CO2 emissions, reaching at least net zero CO2 emissions, along with strong reductions in other greenhouse gas emissions. Strong, rapid and sustained reductions in CH4 emissions would also limit the warming effect resulting from declining aerosol pollution and would improve air quality. (de aici)

În cazul în care ați ratat articolul despre Timelipse-ul de 38 de ani al celor de la Google, vă recomand să vă petreceți ceva timp cu aplicația respectivă. Vezi mai jos.

Google Earth Timelapse: 4 decenii de schimbari planetare in 24M fotografii prin satelit

* photo by Simon English on Unsplash

Păstrăm legătura!? 🙌

🔔  Abonează-te la blog prin RSS, prin email (recomandat) introducând adresa în câmpul de mai jos, ori folosește clopoțelul din bula albastră de jos pentru ca browserul (Chrome?) să-ți trimită notificări când public un articol. iOS / Android / Windows / MacOS. Mulțumesc!

Un comentariu

Lasă un comentariu: