Publicis și Digitas România, cu sprijinul DATA INTELLIGENCE TEAM din Publicis Groupe România, au dezvoltat Digital Health Index, un instrument propriu de măsurare a sănătății brandurilor în digital. DHI este creat special pentru a pune la dispoziția clienților, în timp real, informații relevante despre starea brandurilor acestora – de la radiografierea brandurilor și a concurenței până la diverse predicții în scopul luării celor mai bune decizii de business.

Toolul dezvoltat de Publicis mi se pare foarte tare și bănuiesc că în spate oferă mult mai mult decât apare public (vezi bold). Folosește metrici cât și un ranking final construiți in-house cu scopul de a oferi o valoare numerică impactului asupra unui brand pe care-l au consumatorii, prin diferite acțiuni pe care le fac în zona digitală. Pe scurt, se calculează interesul consumatorilor prin voumele de search, vizibilitatea brandului prin mențiunile online, ori engagementul pozitiv în social media.

👋 Reprezinți o agenție de PR, marketing, publicitate, media, ori un brand?

Ai lansat un produs sau un serviciu în mediul digital? O tehnologie nouă, ori un produs inovativ? Un gadget sau o campanie cu influenceri? Adresa noastră de email este stiu@cefaci.online și iubim comunicatele de presă ca sarea în bucate, la fel de bine cum iubim sursele 0 și contactele cu același grad de impact.

Please, keep us informed. It saves time for all of us. Mulțumim.

Categoriile analizate sunt Auto, Bănci, Retail, Telecom, Farmacii, Clinici și Soft Drinks și se regăsesc pe adresa mai sus menționată. Tot acolo veți putea selecta și analiza, pe fiecare categorie în parte, topurile Digital Health Index în T1 2021 comparativ cu T4 2020, acestea fiind alcătuite din trei scoruri principale, fiecare reprezentând 1/3 din DHI:

Digital Power Score – măsoară cât de interesant este brandul respectiv pentru consumatori așa cum se manifestă online, bazat pe volumele de căutare
Content Power Score – măsoară prezența on-line a unui brand, pornind de la sursele mențiunilor din spațiul digital (românesc) și face o pondere cu impactul pe care îl au aceste mențiuni (viewership). Cu alte cuvinte, nu este suficient să ai apariții în online, ele trebuie sa fie și puternice pentru a obține un scor mai mare
Conviviality Score – măsoară nivelul de empatie a unui brand dat de câte interacțiuni pozitive are acel brand în Social Media

Din concluziile desprinse de către Publicis asupra diferențelor dintre cele două trimeste rezultă și faptul că acești indicatori “new age”, așa cum îi denumesc reprezentații grupului, pot măsura inclusiv calitatea impactului asupra unui brand pe care-l au influencerii sau campanile cu aceștia.

Nu te retrage în umbră – Nu opri comunicarea, nu fă pauză, pentru că pierzi teren! Este mult mai scump să recuperezi lipsa comunicării.

Află ce se află dincolo de display – Dincolo zona de media plătită (display), e nevoie de prezența ta în .ro not-paid, în zona de conținut, presa, forumuri. Acolo se află o latură mai autentică a brandului, mai aproape de consumatorul real.

Contextualizează și dă valoare – În această perioadă, cel mai bine performează tot ceea ce este parteneriat de conținut contextual real, implicarea în evenimente și asocieri de brand. O tranziție către conținut real, contextual, de calitate, plus asocierile brandului cu influenceri și evenimente aduc cea mai mare vizibilitate, dar și cel mai bun engagement. În corelație și cu 1st party data research & trend din 2021, acesta este, în mod cert, anul în care ecuația de valoare dintre consumator și brand se construiește printr-un schimb de valoare, prin ascultarea consumatorului, prin storytelling.

Influențatorii îi dau brandului o față umană – În zona de “conviviality” (simpatia câștigată de branduri în Social Media), în T4 și T1, video storytelling-ul cu poveștile educaționale sau poveștile pur și simplu au asigurat brandurilor un succes garantat. Toate acestea, create cu ajutorul influencer-ilor.

În continuare vă las cu topurile din T1 pentru fiecare verticală în parte.

Digitas Romania și Data Intelligence Team, parte a grupului Publicis, au dat ieri publicității rezultatele celui de-al doilea studiu al companiei despre fenomenul Clubhouse, desfășurat în aprilie 2021, cu noi cifre și concluzii în ceea ce privește audiența din România.

Am să vă las în continuare cu rezultatele date publicității de către Digitas, plus un infografic, iar la final am să am și o concluzie personală, deoarece, cumva, există o fractură în estimarea universului de 250k utilizatori de Clubhouse în România. Cred că nu depășește nici măcar 10% din cifra estimată.

Concluzia principală la care s-a ajuns a fost că estimarea actuală numărului de utilizatori de pe Clubhouse din România este de 255.498 utilizatori de iPhone, număr ce triplează rezultatul din prima cercetare din februarie, despre care a scris Cristi aici.

Un alt fapt care ne-a surprins a fost să aflăm că românii preferă “room-urile” locale versus cele internaționale, iar aceasta, pentru că au parte de un conținut calitativ.

Motivul principal pentru care aceștia participă în rooms se datorează dezvoltării personale, mai prezente la categoriile de educație și venituri superioare și cu vârstele la extreme: foarte tineri sau în segmentul cel mai matur.

Mai mult, oamenii au descoperit mulți influenceri noi, relevanți pentru comunitățile lor, care ating subiecte actuale.

Mădălina Tătaru, Data & Analysis Manager @ Digitas România

44% dintre utilizatorii de iPhone din România intervievați au deja aplicația /vs/ 12,9% în luna
februarie. Acest lucru se traduce într-un număr estimat de 255.498 de români care deja au
intrat în Clubhouse până la jumătatea lunii aprilie. Comparativ cu două luni în urmă, numărul
lor este de aproximativ trei ori mai mare.

Restul de 56% dintre utilizatorii români de iPhone intervievați intenționează să-și instaleze
aplicația în viitorul apropiat. Prin urmare, se pare că raza de acțiune a aplicației ajunge la o
maturitate, însă în ceea ce privește implicarea, încă mai este loc de creștere.

– 51% dintre utilizatorii intervievați au declarat că au mai puțin de 50 de followers
– 57% au declarat că fac parte din 1-3 cluburi
– 50% revin săptămânal și 30%, zilnic

Subiectele căutate pe Clubhouse România
– 53% caută camere despre turism
– 46% caută camere despre sport
– 44% folosesc Clubhouse pentru socializare
– 40% caută camere despre wellness

Motive să fii pe Clubhouse

Generația “fără oprire”

Majoritatea românilor s-a alăturat Clubhouse pentru dezvoltare personală. Cu cât sunt mai
educați și au venituri mai mari, cu atât sunt mai dornici să se dezvolte personal. O generație
“fără oprire” datorită faptului că doresc să se îmbunătățească în continuu și se implică în
mod egal într-o diversitate de subiecte. De asemenea, ei cred că, în România, camerele
oferă un conținut de calitate mai mare decât cele internaționale.

Pe cine urmăresc românii?

– 53% îl urmăresc pe George Buhnici
– 29% o urmăresc pe Anca Duma
– 23% îl urmăresc pe Dragos Stanca
– 21% îl urmăresc pe Alin Pandaru

Un nou tip de influenceri în creștere pe Clubhouse

Utilizatorii au descoperit și un nou tip de influenceri, oameni nou-apăruți pe Clubhouse, care
nu au fost celebri pe alte platforme. În plus, ei au descoperit cântăreți și vloggeri pe care nu-i
cunoșteau înainte.

*sursă: Publicis Groupe Research, 301 interviuri CAWI, utilizatori de Internet iPhone 18+ din mediul urban, în perioada 5-12 aprilie 2021. Marja de eroare este +/-5%.

CeFaci.Online: Care este totuși relevanța datelor obținute / a panelului?

Încerc să înțeleg universul și cum s-a ajuns la 250k

Panelul intervievat a fost mai larg, iar una dintre întrebări a separat, cumva, utilizatorii de iOS de cei cu telefoane pe Android, urmând ca, ulterior, aceste date să fie raportate la întreg universul iOS din România? Are cineva date despre acest univers (iOS), altele decât estimările procentuale găsibile online – 18% iOS vs. 82% mostly Android (nu am găsit și absolute)?

În alte cifre (sursa 1, sursa 2 – Startups & VC @Google Berlin), creșterea pe non-US markets nu a fost atât de spectaculoasă. Altfel, aplicația Clubhouse nu a apărut niciodată în topul românesc de pe AppStore, iar în afară de câteva știri (chiar și pe TV), room-urile și utilizatorii încă par a rămâne în zona studiului desfășurat toată luna martie printre utilizatorii de Clubhouse din România, cu un comportament mult mai fragmentat decât în ianuarie și februarie.

Există o estimare de 12.5M utilizatori worldwide în martie și să presupunem că s-au dublat în aprilie, iar Clubhouse numără, astăzi, 25M utilizatori worldwide. Cu 250k utilizatori, România ar reprezenta 1% din Clubhouse, ceea ce cred că ar însemna un record absolut în istoria social media de la noi. Și nu cred că e cazul, oricât de mult îmi place mie rețeaua socială.

Luând toate acestea de mai sus în considerare, plus analiza a peste 40 de roomuri pe care le-am trackuit în martie + aprilie, printre care și cel de 40 de zile întrerupt de CH (prin care au trecut sub 4k users), din punctul meu de vedere universul Clubhouse în România nu cred că depășește nici măcar 10% din cifra estimată, 25k fiind destul de wishful thinking.

Încerc să înțeleg și panelul

În alte cifre, astăzi, Buhnici are 3.5k followers pe Clubhouse, Anca are 2.1k, Stanca are ≈5k, iar Pandutzu 3.2k. Practic, din câte înțeleg, și vă rog să mă corectați în comentarii dacă greșesc, datele din studiu au avut o bază de 301 respondenți utilizatori de iPhone, din care doar 133 sunt pe Clubhouse. Dintre aceștia, jumătate (71de utilizatori) îl urmăresc pe George Buhnici, un sfert (17 utilizatori) pe Dragoș Stanca, 21 utilizatori pe Anca Duma și 16 pe Alin Pandaru.

Reverse engineering. Încerc eu să izolez respondenții, ori o face altcineva? 🙂

This is Spar… Clubhouse, iar API-ul ne permite să facem destul de ușor acest lucru. Ok, nu vom avea exact datele de la începutul lunii, însă creșterea numărului de followers a celor 4 de mai sus nu este deloc de speriat. Buhnici are un plus de ≈300, Stanca de ≈250 , iar Anca și Alin nu apar pe site-ul link-uit, dar estimez că au luat mai puțin de 1-200 followers, fiecare, în ultimele 2 săptămâni de când s-a terminat colectarea de date.

În plus, apropo de interesele celor intervievați, API-ul de la Clubhouse oferă și aceste date, fiecare utilizator având completate interese pentru ca rețelei sociale să-i vină mai ușor în a-i servi room-uri publice în Hallway (“newsfeed”-ul CH).

În plus, pentru a vedea și dinamica celor amintiți de respondenții studiului de mai sus + a panelului, am acces la date de analiză din 15 camere (cred că sunt sub 1000 de useri deduplicați) la care au participat (pe scenă, ori în audiență) Anca Duma și Alin Pandaru (nu am calculat câte sunt comune celor doi), în care atât Anca cât și Alin au vorbit, fiecare, de câte 5 ori, și cred că putem face rost de date și cu activitatea lui Dragoș Stanca. Am inclusiv date de la roomuri de turism (unul din ele campanie pe verticala de asigurări, cu influenceri aduși din alte media).

Practic, putem izola destul de ușor panelul folosit de Digitas, cu tot cu afinități, iar, cu puțin efort colectiv – nu sunt singurul care analizează date din Clubhouse, putem vedea și dinamica acestuia prin o parte dintre roomurile organizate în perioada respectivă.