27.000 de cititori de carte in format digital pe Voxa, in primele 4 luni de la lansare

Există în România persoane care au ca obiectiv să crească obișnuința de consum a românilor când vine vorba de citit cărți în format digital de la 1%, așa cum este în prezent, la 3%. Vorbim despre echipa din spatele aplicației de audio-books și e-books Voxa, compania comunicând un prim raport de activitate, după primele 4 luni de la lansarea care a avut loc pe 8 noiembrie 2021.

Ne încălzim cu cifrele din sectorul corporate, care, în prezent, deține 10% din business-ul Voxa, obiectivul până la finalul anului fiind ca acesta să ajungă la 30% din business. Sunt deja peste 20 de companii care și-au arătat deja interesul pentru Voxa și au integrat în ultimele patru luni Voxa în lista beneficiilor oferite angajaților, printre acestea aflându-se Autonom, Stefanini sau OTP Bank.

În alte cifre, pe lângă cele 20 de companii, Voxa raportează deja peste 27.000 de utilizatori, 15.000 de audio-books și e-books, și 35 de edituri partenere. Pentru 2022, echipa estimează o cifră de afaceri de 700.000 de euro și își propune ca target până la finalul anului în curs să atingă un portofoliu de 100.000 de cărți, iar numărul editurilor partenere să sară de 80.

Cei interesați pot accesa voxa.ro pentru detalii.

Dominatia Digi24.ro si concluzii la finalul unui an fara mari variatii | decembrie 2021

Am terminat in dimineata asta o carte super interesantă despre presă și efectele negative (și pozitive) asupra noastră, dar și despre soluții pentru ca aceasta să poată deveni obiectivă, nu preponderent negativă, ceea ce ne transformă emoțional, dar ajungem într-un final să acceptăm destul de ușor. Se numește «Ești ceea ce citești», este scrisă de Jodie Jackson și am să revin cu o recenzie imediat ce termin și «Arta de a trăi fără știri» de Rolf Dobelli.

În alte știri, SATI, departamentul de internet al BRAT, a publicat zilele trecute cifrele de audiență pentru siteurile audiate. Înainte de a le vedea, vă anunț că acest demers de a urmări traficul principalelor siteuri din România (demers care la mine este un obicei de peste 10 ani pe care l-am cultivat încă de pe vremea când lucram în ProTV) se va încheia aici. Mi-a rămas mic, ca să mă exprim plastic :), dar ideea este că simt nevoia de altfel de analize ale presei locale.

Singura variație notabilă din ultima lună a lui 2021 a fost ieșirea din top 10 cele mai vizitate site-uri din România a siteului cancan.ro care a respirat aerul rarefiat al topului în doar două luni ale lui 2021. Locul i-a fost ocupat de către antena3.ro, cu 3 apariții în acest top de-a lungul anului care a trecut. Altfel, stirileprotv.ro și capital.ro au făcut schimb de pozitii (capital.ro având 5 prezențe din 12), iar hotnews.ro a picat pe ultimul loc, odată cu intrarea în top a antena3.ro.

Câteva idei personale:

  • digi24.ro domină site-urile de știri, iar cu 13.6M vizitatori unici în octombrie 2021 marchează un record absolut de trafic al site-urilor de știri (și nu numai) locale. Din diferite motive ce țin de echipă și strategie, putem afirma că sunt slabe șanse în 2022 pentru competiție să-l detroneze.
  • același lucuri sunt valabile, cu mici variațiuni, și pentru libertatea.ro, sau playtech.ro, motivele fiind aceleași: echipă și strategie. Avantaje mai au și partenerii site-urilor amintite mai sus, deoarece metoda cross-promovării încă funcționează.
  • ProTV și Antenele (și Realitatea) devin din ce în ce în ce mai șterse în peisaj. Evident, strategie și echipă. S-a ajuns aici deoarece o parte din oameni au migrat în timp la alte trusturi, iar alții au dispărut din peisajul media online, alegând proiecte personale, ori publicitatea. Ori ambele.
  • nu există momentan (deși sunt încercări), iar nici timpurile nu sunt optimiste în acest sens, pentru noi apariții în presa online. Motivul este transformarea jurnalismului de calitate în jurnalism de rentabilitate, care, de multe ori, poate fi mai degrabă politic decât comercial.
  • accentul și presiunea sunt prezente mai mult pe cifre și volum decât pe adevăr și informare. Avem astfel de-a face cu o schimbare radicală a scopului presei (nu de ieri de azi, totuși). Vorbim însă de etică într-o industrie în care primează spectaculul negativ și nu informația riguros construită.

Iată, mai jos, și datele de trafic pentru întreg anul 2021 ale pricipalelor site-uri din România din punct de vedere al traficului. Cu excepția Olx, absolut toate sunt site-uri de știri. Iar noi, publicul, nu suntem altceva decât ceea ce citim, lucru ușor observabil în comportametul nostru și discuțiile pe care le avem în cadrul rețelelor sociale. Vezi Facebook, de exemplu.

capital.ro si cacan.ro urca in top 10 cele mai vizitate siteuri auditate din Romania | noiembrie 2021

ziare.com și mediafax.ro sunt cele două site-uri care, în noiembrie 2021, au ieșit din top 10 cele mai vizitate site-uri din România auditate de SATI – departamentul de internet al BRAT, Biroul Român de Audit Transmedia -, top în care, în octombrie 2021, au ocupat ultimele două poziții.

Le-au luat locul capital.ro și cancan.ro, primul după o pauza de 7 luni, urcând direct pe poziția #7 a topului, cel de-al doilea aflându-se la a doua încercare, urcând pe ultima poziție. Iată mai jos și datele celor mai vizitate site-uri din Romania în 2021.

Arhiva o găsiți pe tagul top 10 SATI.

Numarul angajatilor al caror nivel de stres a crescut in al doilea an de pandemie este cu aproape 20% mai mare in 2021 fata de 2020 | studiu BestJobs

Conform unui studiu BestJobs realizat în prima parte a lunii noiembrie, al doilea an pandemic a fost mai greu decât primul, atât din punct de vedere personal și emoțional (42%), cât și profesional (38%). Nevoiți să lucreze de acasă o perioadă lungă de timp, aproape jumătate (47%) dintre ei nu au reuşit să echilibreze viaţa personală cu volumul de muncă și cred că au suferit sau suferă de burnout (în 2020 procentul a fost de 30%).

Principalii trei factori de stres invocați de angajați, care au condus și la accelerarea căutărilor pentru un job nou, cu precădere în rândul specialiștilor cu o experiență între 2 și 5 ani, au fost:

  • volumul mare de muncă (23,4%),
  • epuizarea psihică (22,7%),
  • pandemia și starea de anxietate pe care o provoacă (19,7%)

Mai bine de 45% dintre intervievați au perceput sarcinile de serviciu extrem de stresante și dificile în toată această perioadă, în timp ce pentru 18% activitatea s-a desfășurat normal, fără să se fi simțit presați sau stresați acum mai mult decât în condiții obișnuite de lucru.

Programul haotic și cerințele tot mai mari din partea angajatorilor i-au făcut pe 47% dintre angajați să creadă că au suferit sau resimt chiar în prezent simptomele sindromului burnout, acuzând o senzaţie puternică de epuizare, cinism / ostilitate sau sentimente negative asociate muncii şi o eficienţă profesională redusă.

Care au fost soluțiile pentru a-și păstra o stare mentală bună, să nu se lase cuprinși de îngrijorare și a scăpa de burnout?

  • 22% spun că e nevoie de negocierea volumului de muncă,
  • 21% cred în activități precum sport, yoga, meditație, citit
  • 16% cred că soluția constă în delimitarea clară între viața profesională și cea personală și mai mult timp liber sau concediu

Anxietatea și stresul în raport cu pandemia, cu starea lor de sănătate și a celor dragi sau cu situația incertă de la locul de muncă determină tot mai multe companii să caute soluții de susținere a angajaților și să ofere servicii de life & business coaching, consiliere sau psihoterapie, ca beneficiu extrasalarial.

În ultimul an, 14,4% dintre angajații au cerut ajutorul unui specialist pentru a-și menține sănătatea psihică. Alți 24,2% intenționează să apeleze și ei la terapie de specialitate sau la coaching profesional în perioada următoare, pentru a fi ajutați să gestioneze mai bine stresul, să-și definească traseul de carieră și să ia decizii mai bune pentru ei.

De altfel, cuvintele care descriu anul 2021 pentru cei mai mulți dintre angajații români sunt:

  • adaptare (41%),
  • oboseală extremă (38,6%),
  • dezbateri despre vaccinare (37%),
  • speranță (35,6%),
  • restricții (34%) și
  • depresie (21,2%).

digi24.ro, 13.6M uv | octombrie 2021

Datele de mai jos au fost publicate la începutul lunii, lună care a fost plină și la mine, nu mi-am bătut prea tare capul cu ele, dar mi-am zis să nu le ratez, mai ales că am impresia că digi24.ro tocmai ce a realizat un nou record de trafic pentru internetul din România, 13.6M vizitatori unici într-o singură lună. Dacă cunoașteți alt record, vă rog să-l semnalați în comentarii.

Mai sunt sunt și alte modificări în top pe care le puteți observa în tabelul de mai jos, însă cea mai notabilă pare a fi ieșirea din top 10 cele mai vizitate siteuri din România, auditate de SATI, departamentul de internet al BRAT – Biroul Român de Audit Transmedia, a siteului cancan.ro, care a rezistat doar o lună. În locul lui a revenit mediafax.ro, după 5 luni de pauză.

Iată și cifrele pe tot anul.

61% dintre romani aleg sa isi schimbe jobul pentru un salariu mai mare | Infografic

Un nou studiu BestJobs realizat de D&D Research arată că 61% dintre români aleg să își schimbe jobul pentru un salariu mai mare și peste 80% caută constant noi oportunități pe site-urile de joburi. În plus, 43,9% dintre participanții la studiu observă cum nivelul de muncă a crescut, însă remunerația a rămas aceeași.

Creste numarul locurilor de munca. Sunt cautati absolventii cu studii superioare | eJobs

Dacă ne luăm după comunicările de anul acesta din partea celor două site-uri de joburi din România, eJobs și BestJobs, piața locurilor de muncă este foarte ofertată pentru candidați. Un comunicat de presă de astăzi din partea eJobs anunță o creștere a numărului locurilor de muncă în luna septembrie 2021 cu 26% YoY (față de sept. 2020) și +19% față de aceeași perioadă a lui 2019.

În cifre absolute vorbim despre 38.000 de locuri noi de muncă, cele mai multe dintre ele (16.000) fiind publicate de către angajatorii din capitală. Următoarele clasate, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov, au depășit din nou Bucureștiul la oferta cumulată de joburi, cu peste 17.000 de noi locuri de muncă disponibile în același interval de timp.

Totodată, domeniile pentru care s-au căutat cei mai mulți angajați au fost:

  • Retail,
  • Transport/Logistică,
  • Prestări servicii,
  • Industria alimentară și
  • IT/Telecom,

Fiecare dintre domeniile de mai sus au deschis peste 4.000 de poziții noi luna trecută.

În ceea ce privește cei mai căutați candidați de pe piața muncii, aceștia sunt, în continuare, absolvenții cu studii superioare. Pentru aceștia, luna trecută au fost create aproape 29.000 de locuri de muncă. În plus, din totalul locurilor de muncă apărute în septembrie, 5,8% au fost remote, în creștere față de septembrie 2019, când acestea reprezentau doar 1,3% din întreaga ofertă de angajare și chiar și față de 2020, când totalizau 4,2% din numărul total de joburi.

Interesul candidaților pentru găsirea unui nou loc de muncă rămâne ridicat, joburile postate de către angajatori atrăgând, în total, peste 1.1M de aplicări din partea acestora. 12,8% dintre aplicări sunt pentru locuri de muncă remote, în creștere față de septembrie 2019 (când totalizau doar 1,3% din aplicări) și chiar față de 2020 (când atrăgeau 9,6% din candidaturi).

Pe de altă parte, interesul candidaților pentru joburile în afară rămâne scăzut (doar 1,2% din totalul de aplicări). Și interesul pentru locurile de muncă în sistem de freelancing rămâne la un minim istoric în luna septembrie, atrăgând sub 1% dintre aplicări. Peste 900.000 din totalul de aplicări înregistrate de eJobs România au fost pentru locurile de muncă full-time.

Care sunt criteriile unui candidat in alegerea unui loc de munca? | BestJobs

Conform celui mai recent sondaj BestJobs, salariul este principalul motiv pentru care candidații aleg să își schimbe locul de muncă. 54% dintre respondenți au spus că au aplicat la un job nou doar pentru că salariul afișat pentru poziția respectivă era mai mare decât câștigau ei. În plus, aproape toți participanții la studiu (96%) au spus că preferă să știe salariul pentru poziția la care aplică încă de la citirea anunțului.

44% dintre cei care caută noi oportunități ezită să aplice la joburile care nu au salariul afișat, pe motiv că oferta salarială ar putea să fie sub nivelul pieței. Alți 46% dintre participanții la sondaj spun că apreciază transparența în cazul anunțurilor care publică salariul și 42% consideră că afișarea salariului este firească și toți angajatorii ar trebui să o practice.

Salariul este, de asemenea, și principalul criteriu în funcție de care candidații analizează posibilitatea de a aplica la un job, declară 87% dintre aceștia, urmat de descrierea activității, importantă pentru 68%. Pentru 30% dintre ei, e important nivelul de experiență necesar și pentru alți 20%, posibilitatea de a lucra de la distanță.

39% dintre candidații care au răspuns sondajului BestJobs spun că ar aplica la un job chiar dacă salariul afișat este mai mic decât ar fi dispuși să accepte, dar s-ar pregăti să negocieze în cadrul interviului. Pe 55% dintre respondenți, salariul mai mic din anunț i-ar împiedica să aplice.

Înainte de a ajunge la interviu…

  • 73% dintre candidați iau în calcul, în primul rând, dacă nivelul salariilor este în acord cu piața
  • 59% se informează despre reputația companiei, citind păreri ale altor angajați ai companiei
  • 60% sunt curioși să afle despre cultura, misiunea și valorile companie
  • pentru 52% e importantă locația biroului.

Profilul profesional al managerului este mai important decât site-ul companiei sau prezența acesteia în social media, conform studiului BestJobs, întrucât 20% dintre candidați au spus că analizează profilul managerului și doar 10% site-ul companiei.

Ajunși la interviu…

  • 81% dintre candidații vor să știe care este salariul sau intervalul salarial oferit,
  • 74% se interesează despre rolul pe care l-ar avea în cadrul echipei, în eventualitatea angajării
  • 54% sunt interesați de beneficiile extra-salariale
  • 44% sunt interesați de posibilitățile de promovare
  • 33% întreabă în etapa interviului detalii despre proiectele pentru care ar lucra
  • doar 5% se interesează de politica de concedii

În opinia candidaților, pentru a atrage angajații potriviți, companiile ar trebui să…

  • ofere salarii peste nivelul pieței (57%),
  • beneficii extra-salariale (54%),
  • proceduri pentru activitatea desfășurată de viitorii angajați (49%) și
  • transparență cu privire la deciziile luate (38%).

Alți candidați consideră că ar fi util ca angajatorii să ofere un proces de integrare detaliat (31%), posibilitatea de a lucra remote oricând (26%) și zile libere pentru ocazii speciale, cum ar fi ziua de naștere a angajatului, a copilului sau copiilor acestora (18%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 8 – 23 septembrie 2021 pe un eșantion de 1.346 utilizatori de internet din România.

Cererea de candidați cu studii superioare a crescut cu 47% YoY | eJobs

Conform unei cercetări eJobs, doar în ultimele trei luni, cererea de specialiști din categoria white collar, cu studii superioare, a crescut cu 47% față de perioada similară a anului trecut și chiar cu 10% față de 2019, moment în care piața muncii trecea printr-un adevărat boom.

Cele mai multe joburi pentru candidații white collar sunt disponibile în Capitală, Bucureștiul fiind urmat de Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov.

Cei mai căutați specialiști în acest moment sunt cei din departamentele de vânzări, client service, logistică, alimentație și distribuție, pentru aceștia fiind deschise, în total, în ultimele trei luni, peste 60.000 de poziții noi.

8% dintre parinti vor scoala online anul acesta | studiu BestJobs

A început școala, fapt consumat tradițional pe Facebook de părinți. Dar nu despre glumițele care s-au făcut anul acesta în social media voiam să amintesc, ci despre rezultatele unui studiu BestJobs referitor la școala online, una dintre concluzii fiind cea din titlu: doar 8% dintre părinți vor școala online anul acesta, în timp ce ceilalți nu exclud complet cursurile de la distanță, dar se tem de lacune în educație.

76% dintre angajații care au participat la sondaj preferă cursurile cu prezență fizică, la școală. Cele 8% și-ar dori cursuri exclusiv online pentru copiii lor dacă ar avea această posibilitate, din motive de siguranță, în timp ce restul de 16% spun că sunt confortabili ca școala să se desfășoare într-un sistem mixt, atât online, cât și offline.

Pentru 41% dintre părinți, cea mai mare îngrijorare privind școala online este faptul că pot să apară lacune în educația copiilor, pe fondul lipsei de interacțiune directă dintre elev și profesor. În același timp, 36% dintre ei se tem că școlile nu au luat măsurile de igienă potrivite și că riscul de infectare cu virusul Sars-COV-2 este în continuare ridicat.

58% dintre respondenți consideră obligatoriu ca toate măsurile sanitare să fie deja luate în toate unitățile la începerea anului școlar. În plus, 51% consideră că ar fi necesare investiții în modernizarea spațiilor de învățământ, iar 46% și-ar fi dorit să fie implementat un program de uniformizare a nivelului de pregătire a elevilor care au făcut școală online.

Până acum, doar o treime dintre angajații care au copii spun că au fost informați cu privire la condițiile în care se reiau cursurile din acest an școlar, în timp ce restul de 66% au fost nevoiți să aștepte începutul școlii pentru a avea toate informațiile necesare despre modul în care vor învăța copiii lor.

Școala online ar aduce schimbări în viața părinților, 58% dintre ei mărturisind că, din experiența anului trecut, va fi nevoie să dedice mai mult timp pentru a-și ajuta copilul la teme, ceea ce se va reflecta asupra vieții lor profesionale.

În același timp, 28% spun că într-un sistem majoritar sau exclusiv online, vor fi nevoiți să lucreze de acasă pentru a se putea ocupa de copii, în timp ce 19% s-ar vedea nevoiți să apeleze la angajarea unei bone sau la ajutor din partea membrilor familiei, pentru că serviciul nu le permite lucrul de acasă.

61% dintre cei care au copii care încep școala săptămâna viitoare au făcut deja, măcar parțial, cumpărăturile pentru cele necesare începerii școlii, în timp ce 20% așteaptă să afle de la presonalul didactic care sunt rechizitele de care va avea copilul nevoie înainte de a face achiziții.

În ceea ce privește bugetul pe care se așteaptă părinții să îl aloce rechizitelor, acesta este cuprins între 500 și 1.000 de lei pentru 44% dintre ei. Alți 34% se așteaptă să cheltuiască în total mai puțin de 500 lei, în timp ce 22% au alocat peste 1.000 lei.

În pregătirea bagajului pentru școală, părinții vor achiziționa rechizite și papetărie (82%), ghiozdan (64%), penar (59%). Alți 66% dintre părinți prioritizează cumpărarea uniformei școlare sau a hainelor potrivite pentru școală.

Sondajul a fost efectuat în perioada 23 august – 06 septembrie pe un eșantion de 1.044 de utilizatori de internet din România.

* photo by CDC on Unsplash