Nici tu si nici viata ta nu sunt lucrurile pe care le ai | 📚 «Adio, lucruri!» de Fumio Sasaki

Am început să scriu mai rar pe blog, iar asta pentru că în luna martie m-am tot jucat cu/pe rețelele sociale. Am intrat puțin în lumea TikTok-ului (aveam destul de multe lucruri restante în ceea ce privește diversele funcționalități prezente acolo), iar despre cărți am început să public în fiecare zi pe contul meu de Instagram. Nu am luat vreo decizie ce voi face cu blogul de față. Trăim, vedem.

Am citit recent încă o carte despre minimalism. Este vorba despre 📚 «Adio, lucruri!» de Fumio Sasaki, un japonez care cred că a dus treaba asta puțin la extrem, trăind cu puțin peste 100 de obiecte într-un spațiu de sub 20m2, însă tind să cred că e destul de doable. Ce e sigur este că această cartea face cât toate cele 4 cărți pe care le-am citit iarna asta pe aceeași temă:

La ce faimă are Sasaki te-ai aștepta ca 📚 «Adio, lucruri!» să fie cea mai radicală carte despre filosofia minimalistă pe care ai putea-o citi vreodată, însă nu este așa. Mai radicală mi se pare Marie Kondo. 📚 «Adio, lucruri!»  este o carte despre minimalism, da, însă mi se pare mai mult decât atât. Este o carte despre fiecare dintre noi, o carte despre o filosofie de viață sănătoasă.

Ți-o recomand împreună cu 📚 «Micul infinit» de Dominique Loreau, o carte care se citește ușor și ale cărei 180 de pagini conțin scurte povești, sfaturi și citate ușor de parcurs și de înțeles de către oricine. E îndeajuns. Restul din lista de mai sus le poți citi doar pentru îmbunătățirea vocabularului, ca să nu-ți ieși din ritm și să citești ceva ușor, ori de curiozitate.

Până vei citi 📚 «Adio, lucruri!», îți mai recomand și filmul de mai jos. Este vorba despre un tânăr care, pentru a descoperi ce este important pentru el în viață, și-a băgat absolut toate lucurile într-un depozit și a stabilit 2 reguli. Prima să nu mai cumpăre niciun obiect timp de un an de zile, iar cea de-a doua regulă să ia din depozit un singur obiect pe zi.

Experimentul pleacă de la seara în care stă în pielea goală într-un apartament gol, iar primul obiect pe care-l ia din depozit este o haină lungă, în care și doarme în prima noapte cu picioarele în mâneci, lucru pe care-l descoperă din nevoie. M-a impresionat foarte mult bunica lui, o femeie simplă cu o filosofie de viață super sănătoasă. E genul de bunică pe care cu toții ne dorim să o avem.

Vizionare plăcută!

27.000 de cititori de carte in format digital pe Voxa, in primele 4 luni de la lansare

Există în România persoane care au ca obiectiv să crească obișnuința de consum a românilor când vine vorba de citit cărți în format digital de la 1%, așa cum este în prezent, la 3%. Vorbim despre echipa din spatele aplicației de audio-books și e-books Voxa, compania comunicând un prim raport de activitate, după primele 4 luni de la lansarea care a avut loc pe 8 noiembrie 2021.

Ne încălzim cu cifrele din sectorul corporate, care, în prezent, deține 10% din business-ul Voxa, obiectivul până la finalul anului fiind ca acesta să ajungă la 30% din business. Sunt deja peste 20 de companii care și-au arătat deja interesul pentru Voxa și au integrat în ultimele patru luni Voxa în lista beneficiilor oferite angajaților, printre acestea aflându-se Autonom, Stefanini sau OTP Bank.

În alte cifre, pe lângă cele 20 de companii, Voxa raportează deja peste 27.000 de utilizatori, 15.000 de audio-books și e-books, și 35 de edituri partenere. Pentru 2022, echipa estimează o cifră de afaceri de 700.000 de euro și își propune ca target până la finalul anului în curs să atingă un portofoliu de 100.000 de cărți, iar numărul editurilor partenere să sară de 80.

Cei interesați pot accesa voxa.ro pentru detalii.

Ce inseamna sa fii lider?

Lider este un alt cuvânt (remember a asuma?) care, în ultimii ani, în plin consumerism și hedonism, și-a diluat / schimbat sensul. În ziua de astăzi mulți manageri se autointitulează ori sunt recunoscuți ca lideri, doar pentru că, de exemplu, plătesc salariile la timp. Mai mult, zilele astea în care Rusia încearcă ocuparea Ucrainei, am fost surprins să aud că și Vladimir Putin este un lider.

Astăzi voi termina 📚 «Liderii mănâncă ultimii», o carte scrisă de același Simon Sinek de la care am mai citit și alte două super cărți din seria #mustread: 📚 «Incepe cu DE CE», ori 📚 «Jocul infinit». 📚 «Liderii mănâncă ultimii» se dorește a fi o perspectivă antropologică asupra leadershipului și răspunde la întrebarea: de ce unele echipe lucrează mai bine împreună, iar altele nu?

La începutul cărții, înainte de prefață, Simon Sinek a lăsat și o explicație a termenului cu care sunt total de acord, explicație pe care am decis să o las ca semn de carte pe blog, pentru momentul acela când auziți că cineva este un lider, iar la voi în cap circuitele se ard unul după altul. 🙂

Liderii sunt cei care se avântă primii în necunoscut. Ei se napustesc spre pericol. Ei își lasă la o parte propriile interese pentru a ne proteja sau pentru a ne duce spre viitor. Liderii ar sacrifica imediat ceea ce le aparține pentru a proteja ceea ce ne aparține. Și nu ar sacrifica ceea ce e al nostru pentru a salva ceea ce e al lor.

Asta înseamnă să fii lider.

Înseamnă că ei aleg să înfrunte primii pericolul, avântându-se spre necunoscut. lar atunci când suntem siguri cà ei vor avea grijà de noi, vom mărșălui în urma lor și vom munci neobositi pentru a le împlini viziunea și ne vom numi cu mândrie adepții lor.

Mai multe astfel de articole găsiți urmărind tagul semne de carte.

Pentru alte cărți, vă semnalez maratonul Biblioteca.

Lectură plăcută!

📚 Februarie 2022: 7 carti, intr-o luna pe care am botezat-o Februaryalom

Dacă Ianuarie i-am dedicat-o psihiatrului neamț Erich Fromm (cu 4 dintre cele 13 cărți citite) și am denumit-o Frommnuarie, în luna februarie, ajutat și de provocarea unui grup de pe Goodreads, mi-am propus să citesc cât mai multe cărți scrise de de Irvin Yalom, un psihiatru destul de la modă în acești ani în România. Poate nu la fel de la modă precum Gabor Mate, dar pe acolo.

A fost o lună scurtă, în care majoritatea cărților citite au fost de psihologie, dar am citit și două de filosofie, una scrisă de psihiatrul adlerian Ichiro Kishimi din Japonia (remember 📚 «Curajul de a nu fi pe placul celorlalti», o carte pe care am citit-o prin noiembrie?) pe același model al discursului socratic ca cea amintită în paranteză și 📚 «Arta de a fi fericit» – Arthur Schopenhauer.

Le recomand pe ambele, m-au ajutat să trec de atâta psihologie citită în februarie: teoria analizei tranzacționale a lui Berne și cazurile din cabinetul doctorului Yalom. Altfel, am ajuns să-mi placă de tristul, zgârcitul și pesimistul de Schopenhauer. 🙂 L-am descoperit recent și  sunt la a doua carte scrisă de el. Pe prima, 📚 «Arta de a avea întotdeauna dreptate», am citit-o în ianuarie.

Revenind la psihologie, deși a fost o lună a lui Yalom, recomandarea mea merge către Berne.

Eric Berne. Este unul dintre autorii mei favoriți (alături de alt Eric, Erich Fromm, dar din total alte motive), cel care a dat psihanalizei și omenirii ăsteia analiza tranzacțională. Am mai amintit despre el când am citit 📚 «Jocurile noastre de toate zilele» în vara anului trecut. Luna trecută am citit «Ce spui după Bună ziua?», un manual de psihiatrie ce tratează comportamentelor noastre sociale.

Recomand cu ambele mâini, vezi tagul Eric Berne.

Acum, Yalom. Autobiografia 📚 «Călătoria către sine» mi-a plăcut. Se citește ușor, iar pentru mine a fost impresionantă datorită faptului că a trăit una dintre cele mai mișto perioade ale psihanalizei post-freudiene și adleriene, în ideea în care i-a prins și i-a și cunoscut pe o grămadă de alți psihiatri despre care am auzit, ori pe care i-am citit. Exemplu? Viktor Frankl.

Celelalte trei cărți sunt despre cazuri pe care le-a întâlnit în cabinetul propriu ori pe care le-a share-uit cu alți colegi de breaslă. Mi-a plăcut 📚 «Călăul dragostei și alte povești de psihoterapie», primele cazuri din 📚 «Mama și sensul vieții» (la care am renunțat totuși foarte aproape de final, în ultimul capitol), iar «Cu fiecare zi mai aproape» m-a aproape plictisit.

Per total, Yalom scrie frumos, însă nu și-a căpătat un loc în topul psihiatrilor pe care-i pot citi oricând, atât cu interes cât și cu plăcere. Am observat totuși un fir roșu care-i leagă aproape toate cărțile pe care le-am citit, iar acela este joaca de-a transferul și contra-transferul cu o parte din pacienții (dacă cu chiar toți) care i-au trecut pragul cabinetului.

Și, apropo de asta, citind 📚 «Mama și sensul vieții» mi-am adus aminte o remarcă pe care a făcut-o soția lui după ce a citit manuscrisul nu-mai-știu-al-cărei-cărți: “Câte fantezii sexuale de-ale tale mai trebuie să afle o Americă întreagă?” (citat aproximativ).

Iată și lista cărților pe care le-am citit în Februaryalom.

Filosofie

  • «Arta de a fi fericit» – Arthur Schopenhauer | 🛒
  • «Curajul de a fi fericit» – Ichiro Kishimi | 🛒

Psihologie

Autobiografii

  • «Călătoria către sine» – Irvin Yalom | 🛒

Vezi și Biblioteca, poate te mai inspiră și altele.

Altfel, am atins 40% în reading challenge-ul pe care mi l-am propus anul acesta. Uite o idee bună pentru oricine vrea să mențină un ritm de citit. Goodreads este o rețea socială dedicată cărților și cititorilor de cărți care are o secțiune ce te poate ajuta să reușești să termini un număr de cărți în anul curent. Sunt peste 4 milioane de oameni care s-au înscris anul acesta. 🙂

Lectură plăcută!

📚 «Ce spui dupa Buna ziua?» – Eric Berne | #mustread #analizatranzactionala

Cred că Eric Berne și psihologia tranzacțională sunt dovada științifică a faptului că în viață nu există scurtături, iar orice reușită reală și sănătoasă a noastră – iar aici nu mă refer la cele pecuniare pe care personal le consider simple șabloane – implică multe layere de atins, înțeles, conștientizat, schimbat, lucrat cu.

Cartea de față pune în discuție patru intrebâri: Cum spui “Buna ziua”?, Cum răspunzi la “Bună ziua”?, Ce spui după “Bună ziua”? și, în principal, trista problemă: Ce face toată lumea în loc să spună “Bună ziua”? La aceste intrebări voi răspunde în continuare pe scurt, iar explicarea raspunsurilor va ocupa tot restul prezentului manual de psihiatrie, care se adresează în primul rând terapeutilor, în al doilea rând pacienților aflați în curs de vindecare și în al treilea rând tuturor celor care vor să asculte.

📚 «Ce spui după Bună ziua?» este e fapt o metaforă, dar, în același timp, unul dintre cele mai bune titluri ale unei cărți pe care le-am citit și a fost scrisă de un psihiatru. Este o carte pe care cei care au urmat un profil real în timpul liceului (și sunt interesați de comportamente) o vor devora, deoarece Berne a reușit ceea ce, cumva, celor care servesc cifre și proceduri de dimineață până seara le-ar plăcea să se întâmple: o reprezentare rațională a comportamentelor și emoțiilor.

Acum, nu te aștepta să găsești o ecuație a durerii provocate de o despărțire, a deznădejdii în urma unei concedieri, a durerii priciniuite de un deces în familie, ori a frustrărilor pe care le ai deoarece nu reușești să-ți explici anumite comportamente pe care le poți considera, la un moment dat, realmente cretine, însă(!) Berne și toată teoria asta a lui în ceea ce privește analiza tranzacțională îți oferă mecanismele de înțelegere pentru a avea o ipoteză cel mai probabil foarte aproape de realitate.

Pentru că, oricât ai vrea, nu poți rezolva o problemă, dacă nu ai definit corect ipoteza, iar în ceea ce privește psihicul nostru, ipoteza este destul de complexă și are multe aspecte, ca să citez un film foarte bun românesc. De asta spuneam mai sus că nu există scurtături. Evident, viața poate fi trăită și fără atâtea cunoștințe, dar acest lucru este caracteristic și unei râme. Iar oameni ca Berne ne ofere posibilitatea de a anticipa inclusiv comportamentele umane sociale.

Analiza tranzactională este o teorie a personalității și a acțiunii sociale și o metodă clinică de psihoterapie, bazată pe analiza tuturor tranzacțiilor posibile între doi sau mai mulți oameni, pe baza stărilor Eului definite specific, având drept repere un număr finit de tipuri stabilite (nouă complementare, 72 incrucișate, 6.480 duplex și 36 unghiulare). Numai vreo 15 dintre acestea apar în mod curent în practică; restul prezintă un interes mai mult academic. Orice sistem sau abordare care nu se bazează pe analiza riguroasă a tranzacțiilor simple, descompunându-le în stările Eului specifice care le alcätuiesc, nu este analiză tranzactională. Definiția de mai sus își propune, de fapt, să stabilească un model pentru toate formele posibile de comportment social uman.

Pentru cei care au deschis pentru prima oară ecranele telefoanelor mobile sau ale laptop-urilor pe costin.ro, am scris despre câteva astfel de exemple în urmă cu câteva săptămâni, în încercarea de a explica grafic o… banală ceartă, de exemplu, folosind cele trei stări ale Eului amintite de Berne în citatele de mai sus: Părinte, Adult și Copil. Articolul este 📖 Cum poti explica grafic o cearta? | modelul Parinte Adult Copil si analiza tranzactionala, iar una dintre imaginile folosite este cea de mai jos.

Acum, 📚 «Ce spui după Bună ziua?» a lui Berne analizează comportamentele umane de-a lungul întregii vieți, segmentând pe vârste, câteodată și pe sexe (mi-am reconfirmat faptul că sunt un feminist, deși am, atât conștient, dar mai ales inconștient, destul de multe layere patriarhale în mine, datorate în mare parte culturii din care provenim), analiza tranzacțională fiind o întreprindere nu neapărat complexă pe cât de interesantă, raportată chiar și scenariilor de viață (foarte interesantă partea asta din carte!).

Este de asemenea posibil să clasificăm serii lungi de tranzacții, mergând chiar până la durata unei vieți întregi, astfel încât comportamentul uman social semnificativ să poată fi anticipat, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

📚 «Ce spui după Bună ziua?» are un pic peste 550 de pagini, a fost publicată pentru prima oară de Eric Berne în anul 1972 în California și publicată în Româna de Editura Trei în 2006. Este împărțită în 5 părți și 27 de capitole în total, iar preferatele mele au fost părțile a II-a (Programarea parentală) și a III-a (Scenariul în acțiune), două capitole care descriu fiecare etapă a vieții (de la copilărie până la moarte) și diferite scenarii de viață și jocurile pe care le jucăm între noi*.

* vezi cartea 📚 «Jocurile noastre de toate zilele» de același Eric Berne.

📚 «Ce spui după Bună ziua?» este o carte care mi-a consumat o săptămână și jumătate (la dialogurile socratice scrise de Platon mi s-a mai întâmplat așa), însă sper ca la un moment dat în viață să pot și studia analiza tranzacțională. 📚 «Ce spui după Bună ziua?» este una dintre acele cărți pe care consider că ar trebui să le citim obligatoriu, poate încă din timpul facultății. Cred că-i perfectă pentru perioada în care plecăm de acasă și începem să facem primele greșeli serioase în viață.

Iată și un platouaș, să nu plecați cu mâna goală. 🙂

🛒  O poți cumpăra de aici:

📚  «Ce spui după Bună ziua?» – Eric Berne | 🛒

Și pentru că vorbim despre cărți must read, vă mai recomand și cărțile de mai jos, acestea fiind cărți pe care le recomand, vorba aceea, cu ambele mâini.

📚 «Când pielea ta e în joc» – Nassim Nicholas Taleb | 🛒
📚  «Jocul infinit» – Simon Sinek | 🛒
📚  «A avea sau a fi» – Erich Fromm | 🛒
📚  «Homo Sapiens, o istorie plina de speranta» – Rutger Bregman | 🛒

Vezi și Biblioteca, poate te mai inspiră și altele.

Lectură plăcută!

📚 Ianuarie 2022: 13 carti si 8 recenzii in luna pe care o voi tine minte ca Frommnuarie

Ianuarie 2022 o să rămână în memoria mea ca Frommnuarie, luna în care am terminat stash-ul de cărți scrise de Erich Fromm pe care-l aveam prin casă (mai puțin un ebook). Nu îmi propusesem să-l termin, însă 📚 «A avea sau a fi» a fost ATÂT de bună încât doar Lori Gottlieb a rupt puțin din ritm. 📚 «Patologia normalității» a fost iarăși o carte super bună, dar nici cu 📚 «Limbajul uitat» sau 📚 «Din dragoste de viață» nu-mi este deloc rușine.

Lori Gottlieb scrie foarte frumos. 📚 «Poate ar fi bine să discuți cu cineva» este o carte ușurică în ciuda faptului că sare puțin de 600 de pagini și o recomand oricui este curios de psihologie și psihoterapie, ori celor care vor să meargă la psiholog și nu au curaj. Lori Gottlieb abordează teme și tipologii destul de diversificate din propriul cabinet de psihoterapie, dar și propria experiență de a merge la psiholog.

Și 📚 «Arta de a avea întotdeauna dreptate» a lui Schopenhauer mi-a plăcut mult. Conține o serie de modalități de a conduce o conversație astfel încât, după cum spune și titlul, să poți avea întotdeauna dreptate. Nu se ia în considerare neapărat adevărul, etica, ori bunul simț, ci doar scopul final de a câștiga un debate, de avea dreptate în orice context, chiar dacă enervăm, ori insultăm, partenerul de conversație.

Ca și în cazul cărții 📚 «Psihologia Persuasiunii» a psihologului Robert Cialdini, 📚 «Arta de a avea întotdeauna dreptate» a lui Schopenhauer mi-a plăcut mai mult pentru că te poate ajuta și să înțelegi poziția unui partener de conversație, astfel încât să-ți poți da seama rapid și de cât de mult bullshit intră  în discuție. M-am gândit că cineva trebuie să se folosească de cărțile astea și pentru a demasca nimicul.

📚 «Patul lui Procust» a lui Nassim Nicholas Taleb și 📚 «The Country of the Blind» a lui  Herbert George Wells au fost cumva cărțile de umplutură. Prima conține doar aforisme pe diferite teme, de la etică și X, la politică și Y, unele destul de interesante, în timp ce nuvela lui HG Wells nu depășește în nicio ediție 40 de pagini, însă este citată prin cărțile de psihologie pe care le-am citit recent și i-am acordat o oră într-o seară, în format electronic.

Despre 📚 «Arta de a trăi fără știri» a lui Rolf Dobelli și 📚 «Ești ceea ce citești» scrisă de Jodie Jackson am scris chiar după ce le-am citit. Sunt două cărți ce tratează impactul negativ pe care îl au știrile asupra psihicului nostru, cea a lui Jodie fiind mai temperată, teza ei fiind axată pe stabilirea unei relații mai suportabile cu știrile din mainstream, în timp ce Roft Dobelli este destul de radical în ceea ce privește consumul de știri. Bune ambele.

📚 «Citește! Te rog, citește!» scrisă de Felicitas von Lovenberg ar putea fi, așa cum spune și scriitoarea, o carte la fel de utilă ca o ladă de nisip în Sahara. 🙂 Cred însă că este o carte bună pentru cei care au obișnuința cititului, dar perfectă pentru cei care doresc să înceapă să-și cultive această activitate. Am recomandat-o la pachet cu Marie Robert și Nora Kreft, ambele fiind absolut minunate pentru cineva care nu știe de unde să înceapă aventura asta personală cu cărțile.

Luna mi-am început-o cu o carte despre marketing cu ajutorul influencerilor și creatorilor de conținut. Este vorba de 📚 «Social media influencerii si rolul lor publicitar» scrisă în mediul academic de la Cluj. Cartea se adresează profesioniștilor din industria de marketing și comunicare care doresc să aprofundeze ramura campaniilor cu influencerii, dar cred că poate fi citită și de cei din afara industriei, deși ar putea fi catalogată ca fiind un pic greoaie.

Mi-am dat seama că nu am zis nimic de 📚 «Cooperarea între sexe – Despre femei, iubire și căsătorie: antologie» a binecunoscutului psihiatru Alfred Adler, cel care a pus bazele psihologiei individuale și o metodă de psihoterapie aplicată azi la o scară destul de largă în cabinetele de terapie. În ciuda titlului de TVR2 (psihiatri au această calitate de a da cele mai deloc sexy titluri cărților pe care le publică :D), cartea este foarte șmecheră și este scrisă și pentru profani.

Iată și lista completă a cărților citite în Frommnuarie. 🙂

Psihologie

Filosofie

  • «Arta de a avea întotdeauna dreptate» – Arthur Schopenhauer | 🛒
  • «Patul lui Procust» – Nassim Nicholas Taleb | 🛒

Altele

Vezi și Biblioteca, poate te mai inspiră și altele.

Altfel, am atins 25% în reading challenge-ul pe care mi l-am propus anul acesta. Uite o idee bună pentru oricine vrea să mențină un ritm de citit. Goodreads este o rețea socială dedicată cărților și cititorilor de cărți care are o secțiune ce te poate ajuta să reușești să termini un număr de cărți în anul curent. Sunt aproape 4 milioane de oameni care s-au înscris anul acesta. 🙂

Lectură plăcută!