Tag: studii si rapoarte

Raport GPeC: E-commerce in Romania (2020)

În aceasta dimineață, la o zi după lansarea Raportului GPeC E-Commerce în România (2020), a avut loc un room pe Clubhouse organizat de Andrei Radu, CEO & Founder GPeC, la care au participat câțiva jucători din industria de e-commerce din România, posesori de iPhone. 🙂

Rezultatele raportului sunt disponibile aici, mai jos am extras câteva cifre pentru arhivă. Sursele cifrelor și estimărilor de piață publicate în acest raport sunt (alfabetic): 2Performant, ARMO, eMAG, Eurostat, GPeC, iSense Solutions, NETOPIA Payments, PayU, TRUSTED.ro.

– Potrivit estimărilor ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), sectorul de e-commerce a atins pragul de 5,6 miliarde de euro la finalul anului 2020, cu 30% mai mult decât în 2019 când valoarea comerțului online a fost estimată la aprox. 4,3 miliarde de euro. Creșterea a fost cu aprox. 500 de milioane de euro peste previziunile inițiale.

– Potrivit raportului Eurostat publicat în ianuarie 2021, 85% dintre români au utilizat internetul cel puțin 1 dată în ultimele 12 luni, iar 45% din utilizatorii de internet au făcut cel puțin o cumpărătură online în ultimele 12 luni.

– 71% din consumatorii europeni sunt încântați de cumpărăturile prin internet, iar problemele pe care le-au întâmpinat cel mai frecvent sunt livrările întârziate (17%), disfuncționalități ale website-ului (8%) și primirea altor produse / produse defecte față de ceea ce comandaseră (8%).

– 71,9% din traficul magazinelor online din rețeaua 2Performant a fost generat de dispozitive mobile. În cazul magazinelor online consacrate consultate de GPeC, traficul generat de telefoanele mobile depășește pragul de 80%. Ambele raportări sunt similare cu 2019.

– 65,6% din total vânzări sunt realizate de pe mobil versus 34,4% de pe desktop (față de o distribuție a vânzărilor de 63,6% pe mobil și 36,4% pe desktop în 2019), trend vizibil încă din 2018. Raportarea aparține 2Performant, mai multe informații găsiți aici.

– Review-urile au avut o mare importanță în 2020 deoarece cu ajutorul lor magazinele online au putut câștiga încrederea clienților și au putut genera mai multe vânzări. 73% din respondenți caută activ review-uri și sunt interesați dacă produsele au fost la calitatea cerută (74%), de răspunsurile magazinului online la opiniile negative (50%) și cât de reale par să fie review-urile (47%).

Raportul conține multe alte detalii despre comportamentul și noile obișnuințe de consum ale românilor, cu cifre comunicate și de către eMAG, ori procesatoarele de plăți, PayU, ori NETOPIA Payments. Mai multe aici.

«Mai preocupati de sanatatea financiara»

Azi am două cu și despre bani. #noads. 🙂

Reveal Marketing Research a lansat ieri rezultatele unui studiu despre provocările și obiceiurile financiare ale familiilor din România (18-60 de ani, utilizatori de internet, urban), la solicitarea Raiffeisen Bank, și mi-au reținut atenția două cifre: 30% dintre noi suntem la și sub limita subzistenței, iar aproape jumătate muncim pentru a respira.

Acum, concluzia finală pare ruptă dintr-un pliant Raiffeisen (găsiți aici și un infografic frumos :)), dar cred că e destul de evindentă, oricum, luând în considerare doar acești ani pe care îi trăim și toate provocările pe care le întâmpinăm zi de zi: românii economisesc mai mult și au devenit mai preocupați de sănătatea lor financiară.

Păi dacă tot ne preocupăm…

Tot ieri (niciodată nu e prea târziu), am aflat de existența unui serviciu financiar pe care mi-ar fi plăcut să-l descopăr în urmă cu câțiva ani. Și am zis să dau informația mai departe, cunosc foarte mulți freelanceri, ori proprietari de afaceri mici / mijlocii care ar putea utiliza un astfel de serviciu pentru cash flow. Dispar plățile la 60, 120, dar, de ce nu, și la 30 de zile.

Serviciul de factoring, căci despre el este vorba, nu este nou, la o simplă căutare pe internet găsim faptul că în 2018 piața ajunsese la 5 miliarde de euro în 2018, în creștere cu 11% față de 2017. Iar distracția e simplă. O instituție financiară specializată îți cumpără facturile pe care trebuie să le încasezi, la un preț puțin mai jos decât suma facturată.

Am făcut și câteva scenarii pe instantfactoring.com:

Iar în cazul în care par mari (1000 de euro la 60 de zile te costă 7%, 3.5% la 30 de zile), înțeleg că sunt companii care au inclus acel comision în prețul serviciilor pe care le prestează, iar mie unul mi se pare smart. Practic, cu un cost pe care-l poți include, cumva, în prețul final, poți încasa o factură în 2-3 zile după ce o emiți, iar clientul o plătește în termenul lui.

Păreri? Ai folosi(t) un astfel de serviciu?

* photo by Christian Dubovan on Unsplash

Xiaomi si Apple isi intaresc pozitia in Romania

Conform unei comunicări Xiaomi, compania a terminat Q4 2020 pe prima poziție în topul producătorilor de telefoane inteligente în Europa Centrală și de Est, cu o creștere anuală de 18% și cu o cotă de 25% a numărului de unități livrate în Q4.

Datele aparțin unei analyze Canalys (vezi global), Xiaomi comunicând în România și a treia poziție în topul celor mai mari producători de telefoane inteligente din întreaga Europă, cu o cotă trimestrială a unităților livrate de 15% și o creștere anuală de 34%.

Potrivit Canalys, Xiaomi este pe locul 4 în topul producătorilor de telefoane inteligente de pe piața din România, cu o cotă de 9% a unităților livrate în ultimul trimestru din 2020 și cu o creștere anuală de 117%, după Samsung, Apple (+45% YOY) și Huawei.

Iată și celelalte două reprezentări grafice.

* photo by Sumeet Singh on Unsplash

Cele mai importante retele sociale in Romania (2020)

Dacă erați curioși cum a terminat România anul 2020 în ceea ce privește numărul de utilizatori activi pe majoritatea rețelelor sociale din întreaga lume, a publicat Cristi Manafu un articol cu mai multe detalii, din care am extras infograficul de mai jos.

* photo by William Iven on Unsplash

#tendinte via CISCO: modele de consum ale tehologiei si digitalizare

Într-o comunicare recentă, CISCO spune că 2020 a adus viitorul tehnologiei mult mai repede în prezent decât ar fi putut estima cineva vreodată și a oferit șase tendințe pe care le-am fi așteptat pentru 2024, însă vor fi accelerate în viitorul apropiat. Două lucruri mi-au atras atenția și am zis să le amintesc și aici.

Modele de consum

Organizațiile investesc deja în soluții tehnologice de tip „one-size-fits-all”. Acest lucru înseamnă că acestea plătesc pentru funcționalități pe care utilizatorii s-ar putea să nu le ceară niciodată. Astăzi, software-ul ca serviciu (SaaS – software as a service) permite organizațiilor să plătească pentru funcționalități și capabilități pe care le folosesc în mod curent, cu opțiunea de scalare rapidă și agilă la alte servicii, la nevoie.

CISCO spune că modelele de consum vor continua să se schimbe, în special pe măsură ce tot mai multe funcționalități și capabilități sunt disponibile via software, fie la sediul organizațiilor, fie în cloud. Flexibilitatea și reducerile de costuri pe care le oferă modelele de tip „pay-as-you-consume” (plătește ce consumi) sunt pur și simplu prea bune pentru a le putea rezista.

Această trecere către cheltuieli de tip pay-as-you-consume oferă organizațiilor mai multă flexibilitate și predictibilitate a costurilor pentru a gestiona cheltuielile cu IT-ul — lucru pe care 85% dintre CIO și factorii de decizie din IT îl consideră important pentru afacerea lor (în timp ce 43% îl consideră chiar foarte important), conform raportului Cisco 2021 CIO and IT Decision Makers Trends Pulse.

Decalajul digital

Chiar dacă trăim într-o bulă cu acces la internet de mare viteză, cu Glovo la ușă, Netflix pe TV, jocuri pe PlayStation și joburi pe care o parte dintre noi putem să le desfășurăm de acasă, jumătate din populația globului nu are nici măcar acces la internet. În țările în curs de dezvoltare îneleg că doar 35% au acces la internet, comparativ cu 80% în economiile mai dezvoltate.

Conectivitatea devine esențială pentru vremurile în care trăim, iar tehnologiile 5G și WiFi6 vor avea cel mai important rol. Probabil nu ne dăm seama acum, însă libertatea pe care o pot oferi vor aduce modificări importante în medicină, învățământ, producție și alte domenii în care tehnologia ar putea eficientiza procese, ori scala diferite activități.

CISCO vehiculează și o informație dintr-un raport PwC conform căreia conectarea la internet a persoanelor offline ar aduce economiei globale 6,7 trilioane de dolari în plus, ajutând la ridicarea nivelului de trai deasupra pragului de sărăcie pentru încă 500 de milioane de oameni. Nu se specifică totuși nimic despre costuri.

2Performant: 65,6% din totalul vanzarilor au fost realizate de pe mobil (2020)

2Performant a comunicat astăzi rezultatele generate de afiliați în 2020 pentru magazinele online din platformă, alături de o scurtă analiză a pieței, a creșterilor și sectoarelor cu cele mai mari vânzări, ori a noilor obiceiuri de consum ale cumpărătorilor, toate acestea raportate la un 2019 în care ni se părea că nu avem timp de nimic și de nimeni. 🙂

Detaliile le găsiți aici – vorbim despre peste 1 milion de vânzări (+28% față de 2019) din 55 de milioane de click-uri generate pentru cele 785 de magazine online înscrise în platformă de către aproape 3500 de afiliați, care, în 2020, au câștigat 3,4 milioane de euro din comisioane prin intermediul 2Performant (+26,8% față de 2019).

Acum, pentru a contura puțin mai bine cât de mobili suntem de fapt- vezi și 90% din traficul celor mai vizitate 10 siteuri auditate din Romania este mobil, am extras mai jos cifrele referitoare la comportamentul / obiceiurile cumpărătorilor.

Schimbările din stilul de viață impus de pandemie s-au reflectat nu numai în preferința românilor pentru anumite produse, ci și în obiceiuri de cumpărare în online. Astfel, în 2020 cresc ușor vânzările pe mobil: 65,6% din total vânzări sunt realizate de pe mobil versus 34,4% de pe desktop (față de o distribuție a vânzărilor de 63,6% pe mobil și 36,4% pe desktop în 2019), trend vizibil încă din 2018.

Totodată, se observă schimbări de comportament în ceea ce privește intervale orare de trafic și vânzări: dacă în 2019 traficul și tranzacțiile pe mobil erau mai ridicate seara, iar pe desktop se naviga și cumpăra mai mult în timpul zilei, în 2020 în contextul pandemiei traficul pe site-urile magazinelor online a crescut proporțional în timpul dimineții pe mobil și desktop, însă, în timp ce pe mobil traficul continuă să crească progresiv după ora 11, pe desktop începe să scadă.

Cele mai multe vânzări s-au făcut pe desktop ziua între 11:00 – 15:00, iar pe mobil seara între 20:00 – 22:00.

90% din traficul celor mai vizitate 10 siteuri auditate din Romania este mobil | 01.2021

Rămăsesem pe creier cu imaginea (și remarca) de la finalul articolului despre Games Marketing Insights for 2021 și am zis să și sap puțin după cifre publice, sursele nefiind neapărat foarte multe. trafic.ro s-a autoeliminat rapid din cursă (datele site-urilor inscrise sunt private), prin urmare a rămas doar SATI, care oferă detalii de trafic pentru un univers format din majoritatea site-urilor importante din România.

Datele publice disponibile în secțiunea Studiului de Audienta si Trafic Internet de pe site-ul BRAT sunt la zi pentru ultimele 30 de zile, însă găsim și o raportare a lunii precedente, decembrie 2020 în cazul nostru. Am extras mai jos vizitatorii unici pe care i-au raportat primele 10 site-uri cu cel mai mare trafic auditat din România și distribuția lor per device folosit, mobile / tabletă vs. desktop / laptop (SATI/BRAT – decembrie 2020).

Not bad, not terrible, nu? 🙂 Aproape 90% din traficul pe care l-au înregistrat primele 10 cele mai vizitate site-uri auditate din România a fost generat de pe terminale mobile, smartphone sau tabletă. Pentru perfecționiști, cifra exactă este 87.05%, dar iată cifrele mai îndeaproape.

 

Iar dacă nu le-ați vizitat până acum de pe mobil, iată ocazie, mai jos. O să vă placă Libertatea, Playtec, chiar și Olx, o să vedeți.

1. www.olx.ro
2. www.digi24.ro
3. www.adevarul.ro
4. www.stirileprotv.ro
5. www.libertatea.ro
6. www.playtech.ro
7. www.capital.ro
8. www.mediafax.ro
9. www.hotnews.ro
10. www.observatornews.ro

Păreri?

Top downloads PlayStation Store (2020)

Sony Interactive Entertainment a dat săptămâna trecută publicității topul celor mai descărcate jocuri din PlayStation Store în 2020, an din care am petrecut 9 luni de zile mai mult prin case decât pe afară, iar dacă nu ne-am uitat la filme, cu siguranță am citit o carte. Ei, aș. Studiile spun că am rupt mobilul, PC-ul și consola.

Topurile de mai jos sunt valabile pentru Europa, diferența cea mai vizibilă față de SUA fiind aceea că noi suntem mai ahtiați după fotbal, prin urmare pe iacătă ce s-a întâmplat pe PlayStation 4. 🙂 Altfel, înțeleg că Black Ops Cold War este demență totală pe PS5, iar Warzone a rupt zona de free-to-play. În alte știri, am descoperit și eu GTA V. 🙂

PlayStation 5

1. Call of Duty: Black Ops Cold War
2. Marvel’s Spider-Man: Miles Morales
3. Assassin’s Creed Valhalla
4. FIFA 21
5. Demon’s Souls
6. Watch Dogs: Legion
7. Fenyx Rising
8. NBA 2K21 Next Generation
9. Sackboy: A Big Adventure
10. Tom Clancy’s Rainbow Six Siege

PlayStation 4

1. FIFA 21
2. FIFA 20
3. Grand Theft Auto V
4. Call of Duty: Modern Warfare
5. Call of Duty: Black Ops Cold War
6. Minecraft
7. NBA 2K20
8. The Last of Us Part II
9. The Witcher 3: Wild Hunt
10. Red Dead Redemption 2

PlayStation VR

1. Beat Saber
2. Job Simulator
3. Blood & Truth
4. Superhot VR
5. The Walking Dead: Saints & Sinners
6. Creed: Rise to Glory
7. Astro Bot Rescue Mission
8. Gorn
9. Vader Immortal: A Star Wars VR Series
10. Arizona Sunshine

Free to play games (PS5 + PS4)

1. Call of Duty: Warzone
2. Rocket League
3. Fortnite
4. Apex Legends
5. Hyper Scape
6. Genshin Impact
7. Rogue Company
8. Brawlhalla
9. Destiny 2
10. eFootball PES 2020 Lite

Ți-ai regăsit jocurile preferate în topurile de mai sus?

* photo by Kerde Severin on Unsplash

TikTok depaseste Instagram in Romania. Nu la fel de rapid a crescut si Hi5 in criza precedenta?

Uite că au și alții curiozități sâmbăta, iar Cristi Manafu a publicat ieri câteva cifre locale recente ale celor două rețele sociale ale momentului, Instagram și TikTok. Rezultatul? În decembrie 2020, Instagram raporta capacitatea stadionului Lia Manoliu peste 5 milioane de utilizatori în România, în timp ce TikTok sărise cu 350k peste 5M, apropiindu-se vertiginos de 5.5M.

Instagram este mai ofertant, însă nici cu Tik Tok nu-mi este rușine. 20 de procente de minori, 20 de tineri și 40 de buni plătitori, not bad, not terrible, dar cred că, cel puțin pe piața din România, Tik Tok are nevoie de mai multe campanii de genul celor pe care le-a făcut, de exemplu, Mih Lovin vara trecută pe lacurile din jurul Bucureștiului și la mare.

A crescut foarte rapid, aproape triplându-și numărul de utilizatori din România într-un interval de 1.5 ani cu 9 luni de pandemie. În pandemie a lansat o platformă de Self-Serve Ad, dar înțeleg că sunt totuși cumva reprezentați în România, iar lucrurile par a se îndrepta către succes. Doar că Instagram nu dispare nicăieri. Și nici nu-i miroase a tămâie.

Ideea de bază este că banii advertiserilor, mai ales în pandemie, nu-s resurse nelimitate, iar cele 4,3 milioane de utilizatori activi lunar (2,2 milioane activi zilnic) pe care Tik Tok îi raporta oficial în vara anului trecut produc doar costuri și nu încasări.

Cumva, mie articolul lui Cristi mi-a adus aminte de un număr de stand-up al lui Micutzu de la iUmor și gluma cu semnalul slab la telefon. Cam așa cred că a făcut și Tik Tok în România. – Hei, sunt aici! – Nu te vedem! Prea mult cringe! – Eh, nu mă vedeți. Stai așa puțin. Acum mă vedeți? 🙂 Trecând însă peste momentul umoristic…

Mi-a mai adus aminte și de HI5, o rețea socială care s-a făcut remarcată tot într-un prim an al unei alte crize economice. În România au fost reprezentați de Arbomedia, iar sentimentul industriei era același: conținut cringe (pe vremea aceea se numea că e cocălăresc, nu eram atât de poșați pe engleză și finețuri hipstărești). Am găsit chiar și acest articol scris în 2009. 🙂

Ulterior, Hi5 a avut o perioadă în care raporta majoritatea traficului auditat de SATI, departamentul de internet al BRAT. Măturase tot în România din punct de vedere al vizitatorilor unici. În toamna lui 2009 raporta 750k vizitatori unici pe zi, în timp ce doar 9.5% din site-urile auditate de SATI reușeau sa adune minim 750,000 de vizitatori unici într-o luna întreagă.

Era regele. Și regele ăsta a domnit 30 de luni, locul i-a fost luat de Trilulilu, pe vremea când Sergiu Biriș se lua de gât cu Chad Hurley, Steve Chen și Jawed Karim, după care a dispărut. Într-adevăr, au fost alte vremuri, alte abordări, alte probleme de rezolvat și adresat, alte obișnuințe de consum și alte tehnolgii. Și nu, nu cred că Tik Tok va avea destinul Hi5, dimpotrivă.

Cred însă că 2021 va fi un an interesant pentru social media și rețelele sociale. Istoria nu ne poate spune decât ceea ce tot auzim la orice conferință – Content is King -, iar dacă tot am amintit de replica asta, am dat peste un eseu aparent publicat în 1996 pe site-ul Microsoft de însuși Bill Gates, din care am să extrag un paragraf pe care să-l adaptăm puțin situației.

For the Internet to thrive, content providers must be paid for their work. The long-term prospects are good, but I expect a lot of disappointment in the short-term as content companies struggle to make money through advertising or subscriptions. It isn’t working yet, and it may not for some time.

Sunt două idei aici. Prima este ce înțelege fiecare prin plată. Instagram a reușit să facă lucruri amazing în direcția asta, sunt conturi de brand care funcționează exclusiv cu UGC care nu-s plătiți. Vor să apară acolo. Plata efectivă către creatorii de conținut este dintr-o terță sursă (agenție, brand), nu există alte forme de monetizare a conținutului.

Tik Tok merge aparent pe o combinație dintre Youtube și Instagram, în ideea în care dă posibilitatea creatorilor să monetizeze conținutul, însă și plătește, prin intermediul a diferite campanii și programe, creatori de conținut pentru content educațional de exemplu. Iar evoluția rețelei sociale cred că va depinde foarte mult și de adopția din partea brandurilor a platformei de conținut.

Tik Tok este încă la început și va fi un 2021 foarte interesant. Stați aproape.

Altfel, îți aștept părerea pe acest subiect în comentarii. Mulțumesc.

Inceputul pandemiei nu a adus mai multi romani pe internet, dar traficul a crescut cu peste 30%

Din seria curizități de sâmbătă dimineață m-am uitat să văd cu cât au crescut numărul de conexiuni la internet, atât fix cât și mobil, traficul generat de acestea, numărul abonaților ori posesorilor de cartele prepay ai companiilor telecom din România, numărul de conexiuni la internet, sau cu cât a mai scăzut numărul de abonați de telefonie fixă. Detalii cam ca vremea de afară. 🙂

Datele de mai jos sunt preluate din ultima comunicare pe tema asta din partea ANCOM – Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii și au fost publicate și revizuite luna trecută. Perioada de raportare este primul semestru al lui 2020, prin urmare prinde începutul pandemiei / lockdown-ul din aprilie. Am preluat mai jos ce mă interesează pe mine, detalii găsiți aici, câteva imagini infografice mai jos, iar studiul aici.

Mie toate cifrele astea îmi spun că nu mi-ar fi rușine nici cu cel de-l doilea semestru din 2019, un “an bun”, în care românii pare că au descoperit mult mai multe lucruri de consumat online. Altă concluzie ar fi că în semestrul 1 nu a crescut foarte mult numărul de abonați la internet, fie că vorbim de fix sau mobil, doar că am avut mai mult timp de petrecut online și, cel mai probabil, vod-ul și gaming-ul și-au pus amprenta pe creșterea traficului.

În alte cifre interesante, numarul cartelelor SIM prepay a înregistrat o scadere semestriala istorica (-9%), au mai dispărut ceva linii fixe de telefonie (-4%), dar criza sanitara a inversat ritmul de evoluție al traficului de telefonie fixa, astfel încât creșterea semestriala a fost de 17%, dupa foarte multi ani de scaderi consecutive. La venituri, Orange si grupul Telekom aveau fiecare o cota de piața de 25%, Vodafone 24%, iar ceilalți furnizori 26%.

Piața este de 8,2 miliarde de lei, adica peste 1,7 miliarde de euro (S1 2020).

Internet Fix

– 5,5 milioane de conexiuni la internet fix la jumatatea anului 2020 (+3% evoluție semestriala), dintre care trei sferturi sunt conexiuni de foarte mare viteza (minim 100Mbps)
– Traficul total de internet fix a crescut puternic în prima jumatate a anului, ca efect al crizei sanitare (+33%), însemnând un trafic mediu lunar de 41 GB per locuitor
– În funcție de numarul de conexiuni la internet fix înregistrat la jumatatea anului 2020, RCS&RDS avea o cota de piața de 55%, grupul Telekom 20%, ceilalți furnizori însumând 25%

Intenet Mobil

– Desi numarul total de conexiuni la internet mobil a scazut cu 2%, influentat de scaderea cu 9% pe segmentul cartelelor preplatite, conexiunile 4G au stagnat la 12 milioane
– Traficul total de internet mobil a crescut cu doar 12% în primul semestru al anului 2020, astfel ca traficul mediu lunar de internet mobil/locuitor a ajuns la 4,6 GB
– În funcție de numarul de conexiuni la internet mobil active la jumatatea anului 2020, Orange avea o cota de piața de 38%, Vodafone 25%, ceilalți furnizori însumând 37%

Televiziune

– 7,7 milioane de abonamente la servicii TV (+2% creștere semestriala), dintre care 5,6 milioane erau abonamente prin cablu (+4% per total, din care +9% în rural și +1% în urban)
– În funcție de numarul de abonați de la jumatatea anului 2020, RCS&RDS avea o cota de piața de 55%, grupul Telekom 16%, ceilalți furnizori însumând 29%