Tag: coronavirus

Am reușit weekendul acesta să anunț și DSP-ul, oficial, că sunt autoizolat la domiciliu după contact cu pacientul 24 la birou, mers la Balș pentru testare, urmând ca, ulterior, să aflu și faptul că rezultatul testului este negativ. Azi am împlinit 11 zile de când împart oxigenul din cameră lume doar cu Micky 🙂 și un al doilea weekend în autoizolare, în care am dormit, am mâncat, am moțăit, am făcut curat, m-am jucat pe PlayStation și am dormit iarăși.

Teoretic, de miercuri pot ieși din casă. Practic, între timp, MAI a pus la dispoziția populației și un model de declarație pe propria răspundere, declarație care, în zilele ce urmează, ne va fi necesară la fiecare ieșire, în urma ordonanțelor de urgență (plus militare, doar avem declarată starea de urgență) anunțate peste weekend. Nu știe nimeni ce va fi peste încă alte 4-5 zile, însă sunt sigur că perioada care urmează nu va fi deloc potrivită pentru planuri în afara casei.

Peste weekend, cât nu am mai scris pe blog, numărul de pacienți pozitivi în România a crescut de la 260 la 433 și, din păcate, au fost înregistrate și primele decese. În Italia covid-19 îmbolnăvește mii de persoane și se face vinovat de sute de morți în fiecare zi, iar în Spania situația pare că escaladează mai rapid. Franța este și ea încercată, iar toate cifrele din țările cu care suntem conectați nu ne ajută și cred că următoarele două săptămâni vor fi foarte importante pentru noi, din toate punctele de vedere.

Izolarea socială pare a fi singura formă de a lupta cu coronavirus în acest moment.

Stay online, stay safe.

Mulțumesc din suflet pentru ajutor. Un astfel de gest umanitar ne întinde o mână de ajutor și nu ne simțim singuri.

Este un mesaj din partea managerului unui spital din Mureș primit de către echipa care centralizează nevoile spitalelor prin platforma #ajutorspitale. Alături, o listă în 9 puncte detaliază necesitățile instituției sanitare: diferiți dezinfectanți, săpun antibacterian, halate de unică folosință, măști de vreo trei tipuri, combinezoane, mănuși și încălțări.

#ajutorspitale este o inițiativă ce-și propune să adune antreprenorii din țară care pot și doresc să se implice ACUM în conectarea și rezolvarea problemelor din linia întâi cauzate de coronavirus în România. Este inițiată și susținută de organizații de business și companii din București, iar colegii mei discută deja cu alți parteneri pentru a se alătura acesteia. Comunicatul de presă îl găsiți aici.

Nevoile sunt foarte diferite, de la paturi, mese de tratament, brancarde, ori paravane de intimitate, până la diverși dezinfectanți, ori materiale sanitare precum combinezoane, halate impermeabile, mănuși și măști. În acest moment, pe langă Mureș, alte spitalele din Suceava și București au nevoie de noi, iar primul #ajutorspitale se întâmplă deja la Sinaia:

– o firmă din Craiova, al cărei obiect de activitate este fabricarea de porți metalice, și-a dat seama că ar putea confecționa paturi pentru acest spital, așa că a trecut la acțiune imediat și în doar câteva zile va avea gata tot necesarul solicitat. De această adaptare a liniei de producție ar putea profita și alte spitale cu nevoi similare.

– o companie din Ploiești a preluat solicitarea de apă îmbuteliată, deși nu era în obiectul ei de activitate, a căutat și a găsit un distribuitor care poate livra repede, așadar a comandat toată cantitatea necesară, pe care o va dona spitalului. În felul acesta s-a evitat intermedierea de bani, care poate fi anevoioasă și greoaie din punct de vedere legislativ.

Dacă nu știi cum să ajuti, trimite mai departe pe rețelele de socializare link-ul de mai jos. Noi am formulat astfel. Povești ca cea din Sinaia trebuiesc replicate, iar mulțumiri ca cele din Mureș onorate. Medicii nu sunt singuri în toată nebunia asta.

🔗 ajutorspitale.entreprenation.ro

—

150h+ indoors and counting. All good.

Stay online, stay safe.

Zilele acestea citim pe rețelele sociale, bloguri și presă tot felul de opinii de la tot felul de oameni. Cred că este perioada cu cea mai mare dezinformare online pe care am trăit-o până acum, diferența majoră fiind aceea că, astăzi, jucătorii din fake-news sunt câteva milioane de utilizatori ai rețelelor sociale, iar principalele emoții care provoacă postările sunt frica și frustrarea (logică, de altfel), alimentate însă de lipsa de educație a unora și starea emoținală a fiecăruia.

Toată lumea își dă cu părerea și dă share. De la oameni care n-au scris un status pe FB în luni, până la persoane publice precum Dorian Popa, de exemplu, ori politicieni. Apar poze și clipuri cu tancuri pe centura Bucureștiului și prin Otopeni, ori scenarii sumbre cu China atacată de SUA cu viruși. Peste toate acestea, oriunde întorci capul citești frustrări și miștouri pe tema măsurilor luate de autorități, care sunt ori prea devreme, ori prea tardive. Dai pagina și te intâmpină și câteva comparații ale covid-19 cu alte boli.

Din punctul meu de vedere, valoarea datului cu părerea despre potențialele scenarii tinde spre zero (indiferent de tabăra în care simți că te-ai afla), însă rezultatele efective nu pot fi altele decât stres, anxietate, iar mai departe depresie, și sunt din plin alimentate de izolarea socială din offline. Grija în perioada următoare este de a servi și efectele izolării de care ne vom lovi cu siguranță dacă efectele Covid-10 vor escalada și la noi.

Suntem diferiți, avem nevoi diferite (vezi, de exemplu, acest dialog – 🎥 am rezolvat cu termometrul :D). Ce ție ți se pare un nimic, pentru altul poate însemna viața. Ce este urgent pentru tine, poate fi ultima problemă a altuia. Nimeni nu e pregătit pentru o pandemie internațională, criză economică sau stări de urgență, motiv pentru care trebuie să avem o raportare comună la informare. Ministerul Sănătății are și o campanie pe tema asta pe care o desfăsoară pe Facebook. DSU la fel.

(sursa)

Vrei să dai share la ceva? Masiv? Dă la clipul ăsta.

Despre situația coronavirus în România, eu mă informez de pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătății, pagina de Facebook a Departamentului pentru Situații de Urgență (sunt la see first), Știrile ProTV de la 19, câteodată Digi și, pentru situația la nivel internațional, am deschis non-stop pe unul dintre monitoare siteul worldometers.info/coronavirus, de unde poți găsi dacă te interesează și alte surse oficiale din alte țări.

Devine obositor să verifici teorii, conspirații și opinii cu caracter de adevăr venite din partea unor oameni pe care-i bănuiesc că au chiulit masiv în anii de școală, și care, din diferite motive, ajung virale. Viața-și continuă cursul, trebuie să și muncim, pe cât se poate de remote, nu să ne ocupăm timp verificând ieșiri precum cea a lui Dorian Popa, de exemplu, în urma căreia eu m-am gândit că John are toate șansele să nu treacă testele PISA.

Iar de aici până la demascarea unei conspirații interplanetare nu mai poate fi decât un pas. 🙂

Dar divagăm deja și n-au trecut decât 5 zile și o bună bucată din cea cu numărul 6. Am scris târziu această postare, acum am apucat. Ziua de luni a început în forță, a continuat la fel de activă și nici nu dă semne că se termină repede. 🙂 Printre emailuri, mesaje și video call-uri cu colegi de birou, de industrie și parteneri, am făcut însă și fotografia de mai jos.

Este o bucățică de istorie. A mea, cel puțin. Eram într-un video call de planificare de acțiuni împreună cu colegii mei, Dorin își spunea părerea despre un proiect, la televizor tocmai ce avusese loc anunțul decretării stării de urgență, iar pe grupul nostru de Whatsapp o colegă ne trimisese o fotografie a unui pachet pe care tocmai ce îl primise, cu câteva lucruri necesare zilele acestea.

125h+ and counting. All good.

Stay online, stay safe.

Am împlinit suta de ore în casă, iar în ultimele 24 de ore mi-am împărțit timpul între a) proiecte la birou (sunt foarte mândru de colegii mei ❤️), b) știri / informare și c) discuții cu prieteni la fel de autoizolați ca mine. La (b) mai am de lucrat, deoarece devine din ce în ce mai obositor să iei pulsul real, însă am să revin cu un articol separat pe tema asta.

Ar trebui să mă organizez să fac și ceva mișcare, și nu mă refer aici la drumurile până la bucătărie și baie, ori ieșirile pe balcon. Colegele noastre dau remindere pe WhatsApp pentru a face exerciții fizice, însă m-au prins mereu făcând câte ceva pe laptop sau urmărind știrile. Și am tot uitat. La ce vă puteți aștepta (fizic) dacă nu faceți mișcare? Feedback la cald: mă dor genunchi și încheieturile gleznelor.

Cam atât de la fața locului, să ajungem și la titlu.

Colegul Mihai Dragomirescu a publicat ieri pe Facebook o inițiativă colectivă în care mai mulți instructori Udemy oferă acces gratuit pe o perioadă limitată la cursurile lor. Poți învăța marketing, programare, yoga, gătit / dietă etc, iar lista observ că este în creștere de la o zi la alta.

Eu mi-am ales “Keto Diet Principles and Recipes“, un curs ținut de Viorel Copolovici și Cristina Ioniță, și Practical Neuroscience: 30+ Exercises for a Better Brain, un curs creat de Ina Ilie.

Pe primul l-am ales pentru că habar nu am ce înseamnă Keto și are o oră de conținut video, iar alternativa mea ar fi fost cursul de germană, dar mi-am zis că nu-s acolo încât să vreau să-l citesc pe Goethe în limba lui. 😛 Pe cel de-al doilea l-am ales datorită descrierii: a course of over 30 exercises that can change your brain, your mind, your life. Aham. Challange accepted.

Dacă sunteți în căutare de conținut pentru copiii care se plictisesc în casă, Ambasada SUA la București ne propune un website NASA dedicat în întregime copiilor, platformă ce conține o colecție imensă de puzzle-uri, cărți de colorat, labirinturi, jocuri educative și multe altele. Necesită tehnologia flash, prin urmare cred că aveți nevoie de un laptop / desktop cu Windows.

🔗 NASA Kids’ Club

Stay online, stay safe.

PS. Azi am fost creativ (ha ha ha) și am publicat primul video pe TikTok. 😛

@costin.ro

♬ Someone Like You – Hello Adele Tribute

https://www.tiktok.com/embed.js

Ieri a fost o zi plină de telefoane, mai agitată ca primele două zile. M-am și enervat (prima oară în luni), având o situație de gestionat și lovindu-mă de o indiferență incredibilă și mentalitatea de a ascunde realitatea și de a nu face nimic, măcar un minim de a anunța autoritățile. Am rezolvat direct cu DSP, a trecut și nu pot decât să sper că totul va fi ok.

Experiența mi-a confirmat discrepanța majoră pe care o avem în a înțelege o situație de criză și de a o gestiona responsabil. Nepăsarea / “lasă că merge și așa” și lipsa de educație fac ca eforturile unora de a se adapta (în timp real, zilele aceastea) și de a soluționa problemele care apar, sunt pur și simplu anulate (plus amplificate) prin lipsa totală a acțiunii celorlalți.

Tot ieri mi-am făcut și ceva provizii, online, ar trebui să ajungă luni. Nu știu ce au luat alții, eu am cumpărat câteva conserve (carne, cârnați, fasole), paste (de două tipuri), paine feliată, legume. Mai am pe acasă iaurturi, fructe, câteva conserve de pește și pateuri. Dulciurile și băutura sunt bonus. De fapt erau singurele constante care-mi populau dulapurile și frigiderul, alături de fructe. 🙂

A trecut un prieten azi noapte pe la mine și mi-a lăsat în fața ușii o sticlă de cola și un cartuș de țigări. Nimeni nu-i perfect. 🙂 M-au ținut treaz gândurile și am adormit târziu, pe la 4-5 dimineață. M-am tot gândit la discuțiile pe care le-am avut zilele acestea cu diverse persoane.

Iulia, vară-mea, mă întreba dacă nu îmi este frică. Ei i-ar fi fost. Și am mai primit întrebarea asta și astăzi. Nu îmi este. E ultimul meu gând. Sunt sănătos, alive and kicking, iar situațiile de criză mă mobilizează rapid. Răcesc rar, răcelile mele sunt destul de violente (am făcut și o infecție la proteste), însă am mers pe picioarele mele la spital cu 40 de grade temperatură.

Eu sunt bine.

Mă îngrijorează însă indiferența. Trăim o pandemie internațională care se răspândește fără precedent și omoară rapid mii de oameni și nu dă semne să se oprească, dimpotrivă. Dacă treci peste scenarii diverse și proastele comparații cu alte boli, îți dai seama că singura soluție este limitarea socială și igiena.

Este o situație prin care trecem cu toții. Nu contează țara, culoarea pielii, situația socială a fiecăruia. Poate că ne-am putea anula concedii, am încerca să lucrăm de acasă (cei care putem) și am evita cât se poate de mult contactul cu alte persoane, indiferent de starea lor. Este o situație temporară pe care, dacă nu o gestionăm corespunzător poate escalada și mai rapid.

Cum arată diferența dintre cazurile unde a fost respectată autoizolarea versus cele in care nu a fost respectată? Ca mai jos (sursa, din comentarii, refăcut) Așa arată când mergi în Israel și spui că n-ai fost. Așa poate arăta când te întorci din Italia și-ți îmbolnăvești nepotul de 1 an.

Responsabilitatea nu înseamnă panică. A lua niște măsuri cu care nu ești obișnuit nu înseamnă sfârșitul lumii. Înseamnă adaptare. Înseamnă să îți dai seama ce trăiești și iei măsuri necesare. It is not the strongest of the species that survives, nor the most intelligent that survives. It is the one that is most adaptable to change.

Și, din fericire, avem toolurile necesare să trecem peste. Trăim cele mai tari timpuri ale omenirii din ultimele câteva mii de ani. Un tip a aterizat două rachete în aceeași secundă la distanță de câțiva zeci de metri una de alta, cât de greu poate să fie să respectăm o perioadă de câteva luni două-trei reguli de bun simț, până la urmă?

Autoritățile fac tot ce pot, însă greul e la noi toți. Noi putem răspândi tâmpenia asta, nu autoritățile, instituțiile sau companiile. E în mâinile noastre criza asta. La propriu. Aici sunt gândurile mele.

Dimineață m-am trezit la 11. Am adormit pe canapea, cu TV-ul pe Youtube și ceva iUmor. Am lucrat câteva ore, am vorbit cu colegii, am mancat ceva și m-am pus iarăși pe telefoane. DSP, Balș. A durat ceva, însă am aflat rezultatul.

E negativ.

Am transmis rezultatul colegilor (mai sunt colegi cu răspuns negativ, ceilalți încă așteaptă) și celor cu care am avut contact și s-au autoizolat la domiciliu odată cu noi. E o veste care ne bucură pe toți, însă nu ieșim din autoizolare și continuăm să ne adaptăm la treaba asta.

Dimineață mi-a ajuns si ceva mâncare pentru Micky si o cană filtrantă. Vă povesteam ieri că am decis să păstrez 10L de apă îmbuteliată și să beau apă de la robinet, trecând-o prin acest recipient. Nu îmi dau seama dacă ar trebui să și fierb apa. Păreri?

E sâmbătă, au trecut peste 75 de ore de izolare, iar Micky doarme ca un porc.

All good.

Stay online, stay safe.

A trecut și a doua zi, însă și ceva dintr-a treia.

Încă nu am rezultatele. Am sunat și ieri, am urmărit presa să văd dacă mă pot identifica printre cei anunțați și m-au trecut toate apele când am auzit la TV “bărbat din București, în vârstă de”.  Nu s-a potrivit vârsta, iar eu mi-am adunat stomacul din gât și l-am așezat rapid la locul lui. Nu e pentru prima oară când aștept un rezultat medical de o gravitate mare, însă este pentru prima oară când îl aștept pentru mine. Cretină senzație.

În urmă cu vreo 5h am reușit să vorbesc la Balș. Rezultatele testului meu sunt gata, doar că nu mi le poate transmite prin telefon și că va trebui să sun la un număr de telefon al DSU DSP la care se centralizează toate rezultatele testelor. Am sunat, ale mele încă n-au ajuns acolo, mi-au cerut un nr de tel. Am fost sunat înapoi de la DSU DSP (altă senzație mișto! NOT!), ulterior, căci au promis, și mi-au reconfirmat că rezultatele mele nu au ajuns încă la ei și să stau liniștit. Nu erau obligați cu nimic să facă asta. ❤

Vreau să menționez un lucru. Medicii și cei de la DSU DSP sunt super ok. Înțeleg poate mai bine ca oricine grativitatea și încearcă să facă față asaltului și să informeze corect pe toată lumea. Dacă ați făcut un test, ori urmați, păstrați-vă calmul. Suntem deja câteva sute, cred, care au făcut testul. Durează câteva ore până se obțin rezultatele și până se centralizează. 

Acum… din ce-mi dau seama, până să ajugă cei de la Balș la testul meu pentru analiză și rezultat, au trecut 48 de ore. Timpul care se scurge acum reprezintă traseul de la Balș la DSU DSP. Nu știu cât va mai dura, însă ce vreau să spun este faptul că ceea ce vom afla noi astăzi (din presă și TV), sunt, de fapt, rezultatele la testele care s-au făcut miercuri.

Cumva, raportarea oficială este decalată cu 48+ de ore, în momentul ăsta, la testele făcute la Balș.

Și, pentru că am tot primit întrebări pe tema asta a testelor care se fac, iată câteva idei:

• testele sunt gratuite
• dacă ai simptome și a) ai venit dintr-o țară afectată sau b) ai avut contact cu cineva care are COVID-19, sună la 112 sau telverde – 0800.800.358 – pentru a vedea ce e de făcut pentru a ajunge să faci un test
• dacă nu ai simptome, însă ai atins unele dintre punctele de mai sus, autoizolarea este o soluție bună de prevenire. cu calm, nu e sfărșitul lumii.
• NU sunați aiurea. Sunt oricum depășiți.

Testele arată ca în imaginea de mai jos. Sunt 3 la mine deoarece am fost testat și pentru gripă. Procedura e simplă, însă va exista un disconfort. Ți se recoltează mucoasă de la baza nasului și din gât, prin introducerea acelor bețigașe. La nas este cel mai mare disconfort. Senzația de vomă e cunoscută și te aștepți la ea când îți recoltează din gât.

Între timp România a sărit de 80 de oameni depistați pozitiv cu coronavirus. La TV se vorbește despre asta în toate emisiunile live și știri. E haos, însă cumva este generat tot de noi.

Truth to be told, nu avem un istoric tocmai pozitiv despre autorități și momentele de criză, însă cred că în acest caz trebuie să avem o raportare comună. Iar experiența mea directă îmi spune că medicii și DSU sunt pe poziții și fac tot ce pot. NU abuzați.

Urmăriți surse oficiale (apar la Știrile ProTV de la 19 dacă nu știți unde să vă uitați pe internet), nu mai dați share pe rețelele sociale la știri de pe site-uri dubioase chiar dacă informațiile de acolo vi se par logice. De asemenea, cred că putem lăsa glumele și meme-urile pentru la vară. Nu văd niciun amuzament cu maști pe sticle de bere și site-ul ăsta.

Pentru protecția voastră și a noastră, a tuturor, urmați recomandarile pe care le vedeți pe TV la maxim 30 de minute (iginenă maximă, limitarea expunerii). Cu calm.

——————————————–

La birou ne-am reorganizat destul de natural pe Whatsapp / Slack și Meet / Hangout, am avut câteva meetinguri (online) și am continuat proiectele în desfășurare. Colegii mei sunt bine, încercăm să ne și organizăm să avem cu toții necesarul pentru a nu ieși din casă, însă să ne și aliniem cu raportarea situației noastre către autorități.

Ca entertainment, noi am schimbat câteva idei apropo de ce-am putea face. S-au dat pe WhatsApp aplicații de meditație, filme, o sursă de cărți, iar unui coleg îi face cu ochiul un PlayStation (e reducere zilele astea). Nu că am avea neapărată nevoie acum, fiind non stop pe telefoane și laptop, însă la finalul zilei rămâi oricum singur, sau în 2, 3, 4 (unii au și copii), și nu poți discuta non stop despre COVID-19.

Eu m-am jucat pe PlayStation. Rainbow 6 Siege are un nou sezon, Call of Duty: Modern Warfare a lansat un battle royale demențial. #fyi, n-am avut cine știe ce rezultate, iar asta ca să nu zic că am mâncat bătaie maxim. Recuperez și vă țin la curent. Ha ha.

Sunt în curs de rezolvare cu termometrul, am făcut o comandă online de mâncare pentru pisici și un pahar filtrant pentru apă (mi se pare cea mai bună soluție în condițiile date) care-mi va ajunge mâine la ușă și am să păstrez apa îmbuteliată (am două bidoane de 5L de apă plată).

N-am apucat să răspund la toate mesajele primite pe Whatsapp și Messenger. Mulțumesc pentru și scuze. Seara ajung destul de saturat de tema asta și nu am mai avut răbdare să povestesc cu toți ce și cum, sau să cer ajutor. Încerc să-mi prioritizez colegii și prietenii cu care m-am văzut zilele acestea (toți suntem izolați) înainte de orice.

Micky e ok. 0 stres. Îl bănuiesc că nu se uită pe Facebook. 🙂