Tag: Simon Sinek

Ce inseamna sa fii lider?

Lider este un alt cuvânt (remember a asuma?) care, în ultimii ani, în plin consumerism și hedonism, și-a diluat / schimbat sensul. În ziua de astăzi mulți manageri se autointitulează ori sunt recunoscuți ca lideri, doar pentru că, de exemplu, plătesc salariile la timp. Mai mult, zilele astea în care Rusia încearcă ocuparea Ucrainei, am fost surprins să aud că și Vladimir Putin este un lider.

Astăzi voi termina 📚 «Liderii mănâncă ultimii», o carte scrisă de același Simon Sinek de la care am mai citit și alte două super cărți din seria #mustread: 📚 «Incepe cu DE CE», ori 📚 «Jocul infinit». 📚 «Liderii mănâncă ultimii» se dorește a fi o perspectivă antropologică asupra leadershipului și răspunde la întrebarea: de ce unele echipe lucrează mai bine împreună, iar altele nu?

La începutul cărții, înainte de prefață, Simon Sinek a lăsat și o explicație a termenului cu care sunt total de acord, explicație pe care am decis să o las ca semn de carte pe blog, pentru momentul acela când auziți că cineva este un lider, iar la voi în cap circuitele se ard unul după altul. 🙂

Liderii sunt cei care se avântă primii în necunoscut. Ei se napustesc spre pericol. Ei își lasă la o parte propriile interese pentru a ne proteja sau pentru a ne duce spre viitor. Liderii ar sacrifica imediat ceea ce le aparține pentru a proteja ceea ce ne aparține. Și nu ar sacrifica ceea ce e al nostru pentru a salva ceea ce e al lor.

Asta înseamnă să fii lider.

Înseamnă că ei aleg să înfrunte primii pericolul, avântându-se spre necunoscut. lar atunci când suntem siguri cà ei vor avea grijà de noi, vom mărșălui în urma lor și vom munci neobositi pentru a le împlini viziunea și ne vom numi cu mândrie adepții lor.

Mai multe astfel de articole găsiți urmărind tagul semne de carte.

Pentru alte cărți, vă semnalez maratonul Biblioteca.

Lectură plăcută!

📚 «Incepe cu DE CE» – Simon Sinek | #mustread

Stăteam deja de 10-15 minute împreună, în fața unei Cola la sticlă, într-un mic bar peste drum de parcul de lângă clădirea ProTV, lângă o gogoșerie de unde mirosea demențial a langoși cu brânză. Era dimineață, răcoare și mă uitam la aburii ce ieșeau din canalul de pe trotuarul de peste drum în timp ce-l ascultam cum îmi povestea despre departametul pe care tocmai ce-l punea pe picioare.

Revenisem în țară de 4 luni de zile, iar de 3 zile lucram ca programator. Urma să primesc o mărire de salariu, depășind milestone-ul de 1000 de euro în mână ca salariat. Vorba aia, neam de neamul meu de la maimuță la robot, deși făcusem mai mulți bani în Spania, cu un joc online datorită căruia am ajuns în prime time la cea mai cunoscută televiziune din Comunidad Valenciana, la radio și prin ziare.

– De ce? l-am întrebat, întrerupându-l.
– De ce…
– Uite ce este. Eu sunt foarte bine acum. Urmează să primesc o mărire de salariu și-mi place ceea ce fac, i-am zis, cu gândul și la vara ce urma și la Vama Veche unde nu mai călcasem de niște ani deja. Sunt ca un câine căruia îi este bine pe canalul acela din care ies aburi. De ce-aș pleca de acolo?, am continuat, foarte mândru de comparația mea.

A tăcut câteva clipe, timp în care a privit canalul de peste drum.

– Băi, echipa care se formează este foarte mișto și te asigur că o să facem unele dintre cele mai tari proiecte de TV în online. O să vezi. O să pui umărul la cele mai tari site-uri, cu cea mai tare echipă, la cea mai tare televiziune din România, mi-a spus Robert Berza, cu fața toată un optimism cum nu am văzut niciodată.

Așa a rămas și ne-am despărțit în 5 minute.

Mi-am dat demisia, renunțând astfel la mărirea mea de salariu și am venit (pe mai puțini bani) în ProTV. În 4 ani am avut o agendă care a presupus lansarea și relansarea siteurilor trustului (tv, radio, proiecte speciale), plus zeci de microsite-uri. A fost cea mai dinamică și mișto echipă în care am lucrat până acum și cea mai bună școală pe care am urmat-o.

***

Despre oameni ca Robert Berza vorbește Simon Sinek în cartea “Începe cu DE CE”. Lideri care, înainte de toate, știu să răspundă pe limba fiecăruia la întrebarea DE CE. Despre companii care înainte să ne vândă CE și CUM fac au știut să comunice (din interior) foarte bine DE CE fac acel lucru – lucrurile la care apelăm pentru a explica de ce suntem atrași de un anumit produs și nu de altul.

🛒  O poți cumpăra de aici:
📚  Începe cu DE CE – Simon Sinek

Ți-o recomand împreună cu:
📚  Triburi – Seth Godin (vezi recenzia)
📚  Rutger Bregman – Homo Sapiens, o istorie plina de speranta (vezi recenzia)
📚  Simon Sinek – Jocul infinit (vezi recenzia)

🔔  Abonează-te la blog prin RSS, prin email introducând adresa în câmpul de la finalul articolului, ori folosește clopoțelul din bula albastră de jos pentru ca browserul (Chrome?) să-ți trimită notificări când public un articol. iOS / Android / Windows / MacOS. Mulțumesc!

Majoritatea noastră, a proiectelor pe care le facem, a companiilor, a modelelor si planurilor de business se zbat in a defini raportul dintre CE și CUM facem, și CE putem obține la final. Dar, când suntem motivati de răspunsul la întrebarea DE CE, succesul vine de la sine, deoarece DE CE poate schimba un joc finit într-unul infinit, ceea ce ne duce la Jocul infinit, tot de Sinek scrisă.

Împărțită pe 6 capitole cartea tratează această teorie a lui Sinek, importanța liderilor în organizații și explică, de altfel, tot procesul care se petrece în noi când luăm anumite decizii care par corecte. Vorbește și despre intuiție, despre sistemul limbic și despre contextul emoțional pe care-l oferă această întrebare pentru luarea deciziilor.

Puterea sistemului limbic este uluitoare.

Nu numai că ne controlează deciziile importante, ci ne poate influența să facem lucruri care par ilogice și iraționale. Să părăsești siguranța propriului cămin pentru a explora ținuturi îndepărtate. Să pleci de la un loc de muncă stabil pentru a începe o afacere de la zero, fără să ai niciun ban pus deoparte.

Mulți dintre noi asistă la asemenea decizii și spun: “Ești stupid, ești nebun. Ai putea pierde totul. Te omori cu mâna ta. Nu te gândești puțin?” Nu este vorba despre logică sau despre cifre, ci despre speranțele și visurile noastre, despre suflet și curaj – elementele care ne determină să încercăm lucuri noi.

Ca și Seth Godin, Sinek dă foarte multe exemple în cărțile sale. Exemple de companii care au înțeles că a comunica DE CE fac ceea ce fac e mult mai important decât a oferi cel mai mic preț de pe piața la un laptop și-și permit să-ș vândă scump. Apple. Mult mai important decât a oferi servicii de livrare instant, precum Harley Davidson pentru care aștepți și jumatate de an.

Despre companii care au înțeles că nu este vorba despre ele, ci despre consumator și nu la nivel de platitudine așezată-ntr-un .ppt ci la faptul că acestea comunică astfel încât consumatorul le percepe produsele și servicile ca fiind despre ei. Dar și despre companii care recurg la manipulări bazate pe scăderea prețurilor, caracteristici (megapixeli? :)), servicii, ori calitate.

«Începe cu DE CE» vorbește (și) despre încredere. Despre cât de rapid o poți pierde, despre cum o poți câștiga și care sunt costurile. Despre încrederea în produsele și serviciile unei companii și decizia de a cumpăra aceste produse chiar dacă nu vin la pachet cu ț caracteristici, despre încrederea în lideri, ori încrederea acestora în oamenii pe care-i inspiră.

Marile companii nu angajează oameni pricepuți și-i motivează, ci angajează oameni motivați, inspirându-i.

Este o carte despre lideri care văd o lume în care oamenii își acceptă viața pe care o duc nu pentru că sunt obligați, ci pentru că nimeni altcineva nu le arată o alternativă. Despre lideri care au înțeles că atunci când concurenzi impotriva tuturor, este posibil ca nimeni să nu te ajute. Dar atunci când concurenzi cu tine însuți, este foarte posibil ca toată lumea să vrea să o facă.

Începe cu DE CE este despre lumea în care (am vrea să) trăim. O lume motivată pe pozitiv, o lume ca cea descrisă de olandezul Rutger Bregman. O lume de business în care deciziile au sens pentru toată lumea, nasc jocuri infinite, inspiră, crează magie. O lume formată din oameni curioși, inspirați sau care inspiră, și care se depășesc pe ei însiși în fiecare zi.

E răspunsul la, probabil, cea mai sănătoasă întrebare pe care o putem și ne-o putem adresa, la care majoritatea renunță imediat după ce se termină ceea ce am convenit social că se numește copilărie, deoarece știm noi mai bine.

Și totuși? DE CE facem ceea ce facem?

🛒  O poți cumpăra de aici:
📚  Începe cu DE CE – Simon Sinek

Ți-o recomand împreună cu:
📚  Triburi – Seth Godin (vezi recenzia)
📚  Rutger Bregman – Homo Sapiens, o istorie plina de speranta (vezi recenzia)
📚  Simon Sinek – Jocul infinit (vezi recenzia)

📚 «Jocul infinit» – Simon Sinek | #mustread

O prietenă mi-a recomandat luna trecută Jocul Infinit, o carte publicată în 2019 de Simon Sinek pe care eu unul mi-aș fi dorit să o citesc în urmă cu 10 ani deoarece sunt sigur mi-ar fi schimbat destul de mult traseul pe care l-am avut, fiind, după cum spunea și prietena care mi-a recomandat-o, de ajutor pentru a trăi conștient. Conștient de lumea și jocurile ei, de oameni și mentalitatea acestora.

🛒  O poți cumpăra de aici:
📚 Simon Sinek – Jocul infinit

Ți-o recomand împreună cu:
📚  Triburi – Seth Godin (vezi recenzia)
📚  Rutger Bregman – Homo Sapiens, o istorie plina de speranta (vezi recenzia)

🔔  Abonează-te la blog prin email (vezi sidebar), ori antrenează-ți browserul să-ți trimită notificări când public un articol (vezi clopoțelul din bula albastră de jos). Funcționează și pe mobil (iOS și Android), dar și pe Windows sau MacOS. Mulțumesc.

Ți-am recomandat-o împreună cu O istorie plină de speranță a lui Bregman deoarece, după cum spune și Sinek, stă cu totul în puterea noastră să construim o lume în care majoritatea dintre noi să ne trezim inspirați dimineața, să ne simțim în siguranță la locul de muncă și să ne întoarcem acasă cu un sentiment de împlinire. Și să avem relații sănătoase, înțelegându-i pe cei de lângă noi, aș adăuga.

Dând nenumărate exemple, Sinek tratează diferențele dintre jocurile finite și infinite, respectiv mentalitățile omonime care, în funcție de situație, pot duce la rezultate cu adevărat mărețe, dar și la situații toxice, fie că vorbim de situația profesională / carieră, fie că vorbim de relațiile persoanale pe care le avem după birou, de orice fel ar fi acestea.

Jocurile finite sunt acelea care au jucători cunoscuți, reguli fixe – care, dacă sunt încălcate, aduc după sine penalizări – și un obiectiv stabilit cu acordul ambelor părți implicate, care atunci când este atins duce la terminartea jocului. Șahul, un meci de fotbal, ori majoritatea joburilor dintr-o companie în care principalul indicator este profitul / valoarea acțiunilor la bursă sunt jocuri finite.

Jocurile infinite sunt jucate atât de jucători cunoscuți, însă și de jucători necunoscuți. Sunt jocuri care nu au reguli exacte și, deși există convenții (sociale) sau legi care guvernează modul în care se comportă jucătorii, aceștia pot opera oricum doresc, chiar dacă asta înseamnă că aleg să nu respecte convențiile și să joace jocul oricând, din orice motiv. Exemple? Viața. Deși pare un joc finit.

Problemele cele mai mari apar atunci când conducem un joc infinit cu o mentalitate finită: pierderea încrederii, a cooperării, însă chiar și a inovației. Putem vorbi aici de manageri care gândesc exclusiv în raportările per Q, iar oamenii sunt doar o resursă, dar și de autosuficiența în relațiile personale care duce inevitabil la pierderea încrederii despre care am vorbit mai devreme.

În cazul locurilor de muncă, căutăm siguranță și un trib în care putem învăța și evolua, care duc, evident, și la creșterea companiei. Când managerului îi este, de exemplu, mai ușor să aibă încredere într-un proces și nu în oameni (ex. pontaj), rezultatele dar și comportamentul nostru la locul de muncă va fi în aceeași notă. Mostly măsurabil, procedural, dar cu foarte puține momente de sclipire.

În ceea ce privește relațiile personale, mentalitatea finită o putem asocia cu vorbele lui Ludovic al XV-lea al Franței: «După mine potopul», când, de fapt, noi suntem ferestre în viețile celor de lângă noi. Știm că ne vom închide la un moment dat, dar o mentalitate infinită va conduce la evoluție pe termen lung și nu la dezastre de tot felul. Vom fi inspirați unii de alții, iar teama va dispărea.

«Jocul infinit» vorbește foarte mult despre leadeship și lideri, de aici și recomandarea mea împreună cu Triburi. Vei înțelege, cel mai probabil, de ce ți-au plăcut anumiți șefi, de exemplu, ori de ce la  anumite joburi abia așteptai ora 18. De ce anumiți oameni sunt alături de tine chiar și de 10-15 ani, iar cu unii cu care te vezi destul de rar, atunci când se intâmplă pare că nu v-ați despărțit o secundă.

Ori de ce alții au dispărut între timp, iar ferestrele s-au închis. Așteptările, obiectivele și mentalitatea unora dintre noi au fost finite. A ne trăi viața cu o mentalitate infinită înseamnă a trăi o viață orientată spre a ne fi de folos, îi privim pe ceilalți ca pe niște parteneri și muncim pentru a construi relații de încredere cu ei, pentru a putea promova împreună un bine comun.

Și, apropo de leadership, mi-a plăcut mult referința lui Sinek în ceea ce privește responsabilitatea și rezultatele unei companii: liderii nu sunt responsabili pentru rezultate, liderii sunt responsabili pentru persoanele care sunt responsabile pentru rezultate. Este una dintre diferențele cele mai vizibile dintre un lider și un manager care consumă niște resurse pentru a atinge un obiectiv.

🛒  O poți cumpăra de aici:
📚 Simon Sinek – Jocul infinit

Ți-o recomand împreună cu:
📚  Triburi – Seth Godin (vezi recenzia)
📚  Rutger Bregman – Homo Sapiens, o istorie plina de speranta (vezi recenzia)

🔔  Abonează-te la blog prin email (vezi sidebar), ori antrenează-ți browserul să-ți trimită notificări când public un articol (vezi clopoțelul din bula albastră de jos). Funcționează și pe mobil (iOS și Android), dar și pe Windows sau MacOS. Mulțumesc.

«Jocul infinit» este o carte pe care dacă aș fi citit-o în urmă cu 10 ani sunt sigur că n-aș fi acceptat două dintre locurile de muncă pe care le-am avut. Sau aș fi făcut lucrurile cu totul altfel în cadrul companiilor respective. Mai mult decât atât, am realizat că n-aș fi avut nici (cel puțin) două dintre relațiile personale. Este o carte pe care o recomand cu ambele mâini.

Este o carte care pe mine m-ar fi ajutat să (mă) înțeleg mai bine și să-mi ascult mai des instinctele, fără să aflu the hard way anumite acțiuni ale oamenilor cu care am intrat în contact, pentru a le așeza frumos Sinek, ani mai târziu, ca tacâmurile la un restaurant de 5* pentru un buzoian care ar fi folosit în continuare un cuțit de pește la desert doar pentru că e mai lat.

Pentru alte recomandări vezi tagul recenzii de carte.

https://youtu.be/LS1RXZ6qpLc