servicii financiare

Factoring prin Banca Transilvania

Prin februarie scriam un articol despre un serviciu de factoring, cu un comision între 3.5% și 7%. Pe scurt, factoring înseamnă că dacă ai facturi de încasat dar vrei totuși să obții banii mai repede, o instituție financiară specializată îți cumpără facturile pe care trebuie să le încasezi, la un preț puțin mai jos decât suma facturată.

Surpriza (pentru mine) a fost să dau în Gmail peste un ad din care am aflat că un serviciu asemănător există și la Banca Transilvania, iar comisionul pleacă de la 0.1%. Mai înțeleg că plafonul este de 750k lei, firma trebuie să nu figureze cu restanțe, să nu aibă înregistrări în Buletinul Procedurilor de insolvență și să aibă o cifră de afaceri de maxim 9M lei (sub 1.8M euro).

Detalii despre serviciu aici.

Tind să cred că servicii similare sunt pe la toate băncile tradiționale și nu sunt doar firme specializate cum, de exemplu, aveam eu impresia. Piața de factoring din România era de 5 miliarde de euro în 2018, în creștere cu 11% față de 2017.

A folosit cineva un serviciu de factoring al unei bănci tradiționale?

[updated] Bianca Dragusanu, influencer intr-o campanie Charm Studios. Alephnews si Mediafax scriu istoria intregii povesti

Notă: Ca și în articolul precedent, rugămintea mea este să vă reprimați pentru câteva minute orice gând, ori judecată, asupra jobului de model de videochat (dacă le aveți). Nu mă interesează părerea asta. Cei care realmente nu vă puteți abține, mergeți, vă rog, pe profilele proprii de Facebook și exercitați-vă acolo “dreptul la cyberbulling”, căci “exprimare” ar fi un cuvânt mult prea mare. Mulțumesc.

Later edit.

Titlul inițial a fost “Bianca Dragusanu, influencer intr-o campanie semnata de Bogdan Naumovici? Alephnews si Mediafax scriu istoria intregii povesti”. Îmi cer eu scuze pentru confuzia provocată de AlephNews.

Am ajuns într-un final și la Bogdan Naumovici care mi-a spus că Nicidecum nu se află în spatele campaniei Charm Studios, așa cum reiese din afirmația Alinei Ștefan din știrea de pe AlephNews, informație la care cei doi jurmaliști prezenți în platou nici nu au clipit. Nu mă interesează atât de tare. Nu am făcut-o eu, doar am comentat, mi-a spus Bogdan Naumovici.

Altfel, în playerul de pe AlephNews.ro rulează, în preroll, o reclamă la BestStudios.ro, despre motivele pentru care ar trebui să încerci videochatul și temerile femeilor, cu accent pe faptul că trecem printr-o pandemie. Mai țineți minte articolul despre care scriam aici și cifrele care se vehiculau în acea știre? Nu vreau să spun că e campanie nemarcată.

End of later edit.

Prezența Biacăi Drăgușanu pe panourile din tot centrul Bucureștiului pare a fi cea mai tare campanie de Influencer Marketing din România din toate timpurile, campanie care, din știrea aceasta înțeleg că a fost creația lui Bogdan Naumovici (linkedin), managing partner la 23 Communication Ideas. În acest context, nu cred că mai are rost să se mai țină Internetics anul acesta, we already have a winner, ladies and gents, și nu cred că poate contesta nimeni asta.

Avem un influencer, Bianca Drăgușanu, noua imagine Charm Studios, vizualuri (offline) ce conțin copy-uri foarte bine făcute pentru a fi shared in social media – Bianca Drăgușanu nici nu trebuie să vorbească, ori să pună vreun story volatil pe IG -, și avem și media coverage (TV + online), cu știri pe Alephnews, noua senzație a televiziunii din România, și backup de la Mediafax, un brand media cu care a crescut toată generația 30+, ambele patronate de Adrian Sârbu.

28 aprilie. Alephnews o invită pe Alina Ștefan, CEO @ Salarium Fintech, o soluție de factoring, într-un trio cu un singur bărbat la masă. Revin la comunicare, audiența Aleph nu este cea a Biancăi, un duo Felix Drăghici & Costi Mocanu ar fi dus discuția către fundașe și înaintașe, pentru cine-și mai aduce aminte de produsele Sport.ro. Iar dacă urmăriți știrea, pe Felix îl bufnește oricum râsul de câteva ori în dialogul cu Alina.

Comunicarea nici nu amintește numele studioului. There is no need și ar fi prea mult. Îl știm deja. Este all over the place. Dacă-mi permiteți o metaforă, campania asta a trecut de primele 3 trepte ale lui Maslow, Alephnews o rezolvă pe a IV-a, iar Mediafax desenează cu pensula vârful piramidei. Știrea începe cu câteva interviuri pe stradă și cu o intervenție lui Bogdan Naumovici, al cărui nume este pentru mulți (me included) sinonim al cuvântului publicitate.

Mă, nu e o campanie atât de rea! Nu-mi imaginez că e o meserie de vocaţie aşa. Adică te duci să faci nişte bani, nu este <<vreau să fac videochat, sunt pasionată de videochat>>. Şi atunci mesajele din campanie despre asta vorbesc, despre făcut bani. Eu mă bucur că au ajuns atât de mari şi s-au profesionalizat atât de tare încât se gândesc să facă campanii outdoor, că nu e nici ieftină deloc

Bogdan Naumovici

Ca și cum de bani ar duce lipsă industria asta care se laudă cu ei. 🙂 Fac o paranteză scurtă și accesez cunoștințele mele de matematică elementară. 450.000 (modele de videochat) * 1000 euro (încerc să fiu pesimist și să nu cred știrile și banii care apar atribuiți modelelor) * 12 (luni) = 5 400 000 000 euro. Cinci miliarde patru sute de milioane de euro. Acum dublați lejer suma, studiourile de videochat nefiind nici cantine pentru săraci, nici case de binefacere.

Revenind, urmează momentul în care Felix Drăghici o introduce pe Alina Ștefan, făcând, după părerea mea, o glumă destul de neinspirată, cel mai probabil din dorința de a explica, metaforic vorbind, ideea de factoring. Revine câteva minute mai târziu cu faptul că modelele sunt plătite la două săptămâni. Pentru că, la videochat, banii vin întotdeauna înainte, din câte știm, este gluma lui Felix. Poate știe el ceva, dar nu despre experiențele lui Felix Drăghici aș vrea să discutăm.

Am să redau intervenția Alinei.

Chiar dacă nu am plecat neapărat cu targetul acesta în minte (nr. modelele de videochat), este o soluție cred că foarte bine venită (nr. Salarium Fintech), pentru că după ce ai terminat o zi de lucru, bineînțeles vrei să-ți vezi banii direct pe card. E un subiect fierbinte (nr. videochatul) și, cumva, România este binecuoscută în afară ca având femei frumoase, cred că-i un subiect tabu, încă, și Bogdan Naumovici care este un guru al marketingului a făcut o treabă excelentă din punct de vedere marketing și nu e prima lovitură a lui.

Mă bucur cumva că scăpăm de aceste subiecte tabu, sau, în sfârșit, le expunem, pentru că și din punctul nostru de vedere banii în sine au, așa, o latură de tip tabu. Nu sunt neapărat cea care să încurajeze, sau să se uite cu sprânceana ridicată, pe această industrie. Cred că fiecare își o asumă și rolul și interesul. Mă bucur că le aducem la lumină. Să facem din această industrie, că tot există, hai să o facem bine și să le putem oferi fetelor care fac chestia asta o soluție poate pentru o viața mai ușoară pentru că la bază ăsta este motivul pentru care ajung să facă videochat.

Alina Stefan (linkedin), Chief Executive Officer @ Salarium Fintech

– Ce este mai important pentru noi este că intră banii în economie, este concluzia jurnalistei AlephNews care insistă cu cifra de 450.000 de modele de videochat, discuția despre încadrarea legală pe drepturi de autor, continuând marcaje ale lui Felix despre bitcoin, ori, și vă rog să rețineți asta, “ele tranzacționează afecțiune“, după care Felix Drăghici merge cu discuția către Statele Unite, încercând o discuție ipotetică, despre cum ar fi privită o astfel de reclamă stradală peste ocean.

Mediafax preia știrea video (nu e embed, aș fi adus-o aici, este video nativ), pune puțină carne să știm despre cine discutăm (nu e pentru noi informația respectivă, generațiile, chiar și în industriile în care activăm noi se schimbă), iar poveste se va închide aparent aici. Zic aparent, deoarece cred că Alephnews a prins isprava celor de la Calif și amintește în treacăt despre două dintre cele mai tari domenii de făcut bani la noi – shaorma și videochatul – (nr. care) se bat în reclame pe străzi.

Nu zic că este vreo campanie plătită și nemarcată, dar nu pot să nu remarc cum s-au întâlnit atâtea nume, funcții și business-uri pentru a dezbate la TV subiectul salvării economiei României în pandemie cu ajutorul videochatului, cu cifre pe care eu nu cred că le înțelege cineva (altfel decât admițand că în Galați – localitate amintită de Felix – nu mai există alte meserii) într-o știre TV preluată pe două site-uri quality înscrise în BRAT, toate 3 deținute de același patron.

Și nu pot să nu mai remarc ceva. Toată comunicarea este strict pe latura pecuniară. Facem bani, învârtim bani, avem impozite de plătit la stat, avem tehnologii financiare, avem bani, facem bani, viața este astfel mai ușoară când facem bani, o glumă de prost gust a lui Felix și o remarcă pe care nu-mi dau seama dacă Felix o înțelege, deși tonul vocii și expresia feței deveniseră neutre / serioase.

– Într-un fel ele tranzacționează afecțiune în videochatul ăsta, uneori este dragoste închipuită, spune Felix Drăghici. Dar am să revin și pe tema asta, mi se pare că folosim cuvintele cu aceeași ușurință cu care aruncăm în coș la Mega Image o sticlă de rom, una de cola și o pungă cu gheață, pentru a elibera Cuba, seara, pe terasa proprie. Ori Felix a fost subtil și afecțiune are alt sens, cel medical, și a încurcat doar verbele, sub presiunea live-ului. Tot cu litera t începe.

«Mai preocupati de sanatatea financiara»

Azi am două cu și despre bani. #noads. 🙂

Reveal Marketing Research a lansat ieri rezultatele unui studiu despre provocările și obiceiurile financiare ale familiilor din România (18-60 de ani, utilizatori de internet, urban), la solicitarea Raiffeisen Bank, și mi-au reținut atenția două cifre: 30% dintre noi suntem la și sub limita subzistenței, iar aproape jumătate muncim pentru a respira.

Acum, concluzia finală pare ruptă dintr-un pliant Raiffeisen (găsiți aici și un infografic frumos :)), dar cred că e destul de evindentă, oricum, luând în considerare doar acești ani pe care îi trăim și toate provocările pe care le întâmpinăm zi de zi: românii economisesc mai mult și au devenit mai preocupați de sănătatea lor financiară.

Păi dacă tot ne preocupăm…

Tot ieri (niciodată nu e prea târziu), am aflat de existența unui serviciu financiar pe care mi-ar fi plăcut să-l descopăr în urmă cu câțiva ani. Și am zis să dau informația mai departe, cunosc foarte mulți freelanceri, ori proprietari de afaceri mici / mijlocii care ar putea utiliza un astfel de serviciu pentru cash flow. Dispar plățile la 60, 120, dar, de ce nu, și la 30 de zile.

Serviciul de factoring, căci despre el este vorba, nu este nou, la o simplă căutare pe internet găsim faptul că în 2018 piața ajunsese la 5 miliarde de euro în 2018, în creștere cu 11% față de 2017. Iar distracția e simplă. O instituție financiară specializată îți cumpără facturile pe care trebuie să le încasezi, la un preț puțin mai jos decât suma facturată.

Am făcut și câteva scenarii pe instantfactoring.com:

Iar în cazul în care par mari (1000 de euro la 60 de zile te costă 7%, 3.5% la 30 de zile), înțeleg că sunt companii care au inclus acel comision în prețul serviciilor pe care le prestează, iar mie unul mi se pare smart. Practic, cu un cost pe care-l poți include, cumva, în prețul final, poți încasa o factură în 2-3 zile după ce o emiți, iar clientul o plătește în termenul lui.

Păreri? Ai folosi(t) un astfel de serviciu?

* photo by Christian Dubovan on Unsplash

Lansari: Card de credit Orange Money

Orange Money a lansat zilele aceastea un card de credit, cu beneficii în magazinele Orange și câteva programe de finațare în funcție de nevoi. Poate fi solicitat într-un magazin Orange, iar dacă îndeplinești condițiile ți se emite automat un card virtual care va fi afișat și în aplicație și va putea fi folosit imediat pentru plățile cu telefonl, ceasul, ori online.

Condițiile pe care trebuie să îndeplinești pentru a avea un card sunt vârsta între 22 și 75 de ani, minimum 6 luni de vechime la actualul angajator, venit minim net de 2.500 lei, minimum un an de vechime în muncă, iar valoarea maximă a creditului este de 60.000 lei, în limita a maximum 3 venituri lunare nete. Și, evident, client Orange Money, respectiv Orange (minim sim prepay).

Mai multe informații și un calculator al benefiicilor sunt disponibile aici.

+250k clienti Revolut din Romania in pandemie

Ieri, Libra Bank și Revolut au anunțat parteneriatul despre care se vorbea pe surse de câteva săptămâni, parteneriat în urma căruia clienții Revolut din România vor primi IBAN-uri locale. Libra Bank pare să aibă o direcție destul de clară către fintech, banca furnizând în acest moment IBAN-uri românești și pentru Monese, ori Paysera, un alt startup de fintech lituanian.

Mi-au reținut atenția câteva cifre. Revolut are în acest moment 1,25 milioane de utilizatori din România, care au efectuat până în prezent tranzacții în valoare totală de peste 6 miliarde de euro. La începutul lunii februarie, exact înainte ca lucrurile să o ia razna :), Revolut tocmai ce anunța depășirea milestone-ului de 1 milion de utilizatori din România și 3.8 miliarde de euro în tranzacții.

Vorbim de o creștere de 25% a clienților din România (cumva s-a mai domolit anul acesta*) și de aproape 60% a totalului tranzacționat de către aceștia în ecommerce, la POS, ori în aplicație – schimburi valutare și transferuri bancare (poate și ceva tranzacții la bursă). Asta doar în pandemie, mai sunt ~3 luni până în februarie. Cu puțin noroc de BF și sărbători, Revolut își dublează YoY suma tranzacționată local.

Iar IBAN-urile vor crește acest engagement, cum ar spune digitalii, 🙂 mai ales dacă acesta facilitate va aduce și o creștere a numărului de utilizatori. Prin parteneriatul cu Libra, oamenii își vor putea primi salariul pe Revolut, în lei, iar update-ul în aplicație se va întâmpla, din câte înțeleg, în următoarele zile.

*anul trecut creșterea rapidă s-a datorat și campaniei de bonusare a clienților care recomandau serviciul finaciar.

Orange Money renunta la codurile 3D Secure trimise prin sms la platile cu cardul

Cândva pe la începutul anului, nici nu mai țin minte, am sunat la Orange Money pentru a vedea dacă pot să primesc codurile 3D Secure pe un număr de Vodafone, pentru a nu mai folosi și un al doilea telefon. – Da, a fost răspunsul, mergeți în magazin. Perfect, am fost, însă doar ca să aflu că, de fapt, Orange Money este legat de un număr Orange și, cum e și normal, nu-și pot asuma sms-urile trimise către o altă rețea.

A venit pandemia, am stat mai mult pe acasă și nu m-am stresat cu situația de mai sus. Ba chiar am folosit cardul pentru cumpărături, deși activitatea asta era pasată în totalitate cardului Revolut (către care am majoritatea tranzacțiilor din Orange Money și pe care-l țin gol), din diferite motive ce țin de usabilitatea aplicației și secțiunea de carduri, atât fizice cât și virtuale, însă am, astfel, și o dublă securitate.

Când mă refer la dublă securitate mă gândesc la faptul că pentru mine este mult mai ușor să folosesc Revolut pentru plăți și să am, astfel, un control asupra celor recurente, plus că testez diferite aplicații online și mobile care au, de exemplu, plata automată după o săptămână de test, și prefer să controlez situația din Revolut, decât să mă trezesc că am cumpărat jumătate de internet în eGoods. 🙂

Revenind, întreaga mea schemă financiară 🙂 a fost rezolvată simplu, iar soluția a fost comunicată astăzi de către Orange Money: din luna noiembrie dispar codurile de autentificare prin 3D Secure pe care le primeam prin SMS, iar autorizarea plăților se va realiza din aplicație! Nu mă îndoiesc că s-a tras tare în pandemie pentru update-ul ăsta, iar eu mă simt de parcă am trecut deja 2021. Nu, n-am scăpat de virus. 🙂

Te anuntam ca, incepand cu luna noiembrie, vei putea autoriza platile online cu cardul Orange Money direct din aplicatie, fara sa fie nevoie de introducerea codurilor de autentificare 3D Secure primite prin SMS.

Este o metoda mai sigura si mai rapida de a face tranzactii online. Daca vrei sa vezi cum va functiona de acum incolo procesul de autentificare din aplicatia Orange Money, ti-am pregatit un tutorial.

Pentru o perioada limitata de timp, pana te vei obisnui cu noua modalitate de autentificare, vei avea optiunea de a folosi varianta 3D Secure prin SMS.

Ce ai de facut? Pe site-ul comerciantului, selectezi butonul “Trimis SMS”.

Iată și tutorialul. E atât de proaspăt încât abia are câteva zeci de vizualizări.

Pentru cei care nu sunt familiarizați cu Orange Money, acesta este, într-o română simplă, un serviciu financiar lansat de către Orange pentru clienții companiei, care le oferă acestora un cont bancar (IBAN românesc) și card, pe care le poți controla folosind o aplicație pentru mobil. Este nevoie de prezența fizică într-o sucursală (sau era, poate nu mai este valabil) la semnarea contractului.

Banca la care vei avea acel IBAN este INSOUTH Bank, cel puțin așa îmi apare mie când fac top-up pe Revolut, însă ce mi se pare ciudat / curios este faptul că nu am găsit nimic online despre Insouth și Orange.

Ce s-a intamplat cu cardul meu Revolut in ultimele sase luni?

Basically, nimic. Nu l-am mai văzut de pe 26 februarie, când am folosit pentru ultima oară un bancomat. Au trecut 6 luni si câteva zile, timp în care nu am simțit nevoia de bani cash decât o singură dată, săptămâna aceasta, când am descoperit niște pepeni uriași pe stradă. Ghinion pentru pepeni, eu am vrut să scot bani și să mă întorc, însă arătau la fel ca cei peste care am dat la Mega în drum spre casă.

Foarte puține lucruri le mai cumpăr off-line. Cred că doar mancare și băutură. Iar cea mai mare surpriză pentru mine o reprezintă hainele, pandemia m-a obligat să o fac și pe asta (mie îmi plăcea să umblu prin magazine și să mă îndrept către cabina de probă cu 5-6 produse :)). Nu am niciun retur până acum și am chiar și modele masculine preferate pe unul dintre magazinele online frecventate. Joac-o p-asta.

În rest, de fiecare dată când am ieșit, am plătit cu telefonul mobil.

6 luni fără cash.

PS. În 2014, Raiffeisen Bank a avut o campanie cu bloggeri care se numea Viata Fara CASH. 🙂

Orange Money introduce transferuri valutare

Începând de ieri, utilizatorii serviciului financiar Orange Money au posibilitatea de a face transferuri in valută către orice persoană fizică sau juridică, în România ori în străinătate, direct din contul în lei. Compania comunică 0 comision de transfer, curs de schimb avantajos și suport local 24/7.

Am făcut o simulare în seara asta la ceea ce ar însemna să fac un transfer de 500 de euro, iar cursul afișat a fost de 4.8036 lei, în timp ce la BNR cursul de azi a fost 4.78, cursul anunțat pentru mâine fiind de 4.7789 (-0.0011). Am verificat și cursul Visa: 4.7644 lei. Revolut e la 4.7786.

Serviciul este disponibil pentru 18 valute. Mai multe detalii aici.

Treaba asta-i bună pentru a plăti o chirie în euro, de exemplu, fără a avea și alte bătăi de cap, precum mersul la o banca – mai funcționează casele de schimb valutar? -, schimbat lei în euro, întâlnit cu proprietarul, ajuns înapoi acasă după 2 ore prin București.

Tu cat de confuz te simti financiar? :)

Oamenii de la PayU au realizat un studiu de piață ce vizează legătura dintre serviciile financiare și prosperitate, în mai multe țări emergente printre care și România, studiu al cărui rezultat a arătat că prosperitatea este mai degrabă asociată cu siguranța financiară și cu liniștea emoțională decât cu valoarea veniturilor, ori cu bogăția.

Studiul, 🔗 Financial prosperity barometer, a avut un eșantion de 10.000 de consumatori din 18 țări: Africa de Sud, Argentina, Brazilia, Cehia, Chile, Columbia, Grecia, India, Indonezia, Israel, Kenya, Nigeria, Polonia, România, Slovacia, Turcia, Ungaria și Vietnam. Iată, mai jos, un infografic cu date pentru România, țară în care doar 16% din populație se simte confuză în ceea ce privește aspectele financiare.

Acum se explică și bancul cu “Ce face românul când nu mai are un leu în buzunar?”. 🙂