studii – costin.ro

🍷 Efectele alcoolului. Ce se întâmplă în creierul și corpul nostru?

Dacă vei căuta pe Google după efectele alcoolului vei găsi o tonă de informație inutuilă din seria poate cauza, ceea ce pentru majoritatea populației nu poate avea niciodată vreun efect. Informații care pleacă de la informare precară și nu tocmai adevărată, care listează bolile pe care alcoolul le poate cauza și care poate ajunge la tot felul de legături precum aceasta: creste foarte mult riscul de a avea raporturi sexuale neprotejate.

Iar informația neadevărată poate veni chiar de la publicații de la care nu te-ai aștepta. Un articol de pe sfatulmedicului.ro, primul care apare de altfel în căutarea de pe Google, pune alcoolul alături de conceptul de aliment.

Acum, într-o țară pe locul 8 în UE în ceea ce privește consumul de alcool (sursa – studiu WHO, pag. 70) și a faptului că, în România, decesele atribuibile consumului de alcool depășesc mediile continentului (sursa Ministerul Sănătății), articolul menționat mai sus începe astfel:

De cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme dar consumarea lor peste limita poate fi daunatoare. Cel mai important este sa stim sa delimitam pana unde merg beneficiile si unde intervin riscurile. (sursa sfatulmedicului.ro)

Acum, din toate informațiile și sursele citate mai sus vreau să țineți minte alipirea de alcool a conceptului de beneficiu.

Și vă las cu câteva clipuri, unul publicat de chirurgul Mihail Pautov, destul de popular în România datorită prezenței pe TV, iar celelalte două de neurologul american Andrew Huberman, profesor în Departamentul de Neurobiologie, Psihiatrie și Științe Comportamentale de la Stanford University, extrem de popular pe Youtube datorită podcastului Huberman Lab.

Concluzia este una singură. Alcoolul nu aduce niciun beneficiu corpului ori creierului uman. Nici măcar unul. Dimpotrivă. Alcoolul înseamnă traumă pentru celule. Iar de aici înainte drumul nu face nimic altceva decât să coboare.

Dar nu am să vă stric eu surprizele pe care le puteți afla. Take your time, sunt aproape 3 ore de explicații ale efectele consumului de alcool asupra noastră, niciuna despre așa zisele beneficii pe care alcoolul le-ar putea avea asupra organismului uman. Dimpotrivă.

Bogatii si saracii Romaniei 2020 | studiu

La începutul săptămânii, Gfk a dat publicității rezultatele “Puterea de Cumparare in Europa si in Romania in 2020”, un studiu care ne arată unde locuiesc bogații, atât la nivel european – un continent cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 13.894 EUR în 2020 -, cât și local, în carpato-danubiano-pontic, România aflându-se pe locul treizeci și unu în clasamentul european, sub Ungaria, cu aproximativ 60% sub media europeană.

Liechtenstein – Ucraina: 37 – 1

Chiar și așa, cu 14k medie per capita, venitul net disponibil din cele 42 de țări studiate variază imens. În timp ce Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au cel mai mare venit net disponibil, sărăcia ne face cu mâna din Kosovo, Moldova și Ucraina, țările care au cel mai mic venit din Europa. Ca duș rece, Liechtensteinienii, bogații adică, au puterea medie de cumpărare de peste 37 de ori mai mare în comparație cu cea a ucrainenilor, ocupanții ultimului loc.

Impactul Covid-19

Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor arată o scădere de aproape 5,3% în 2020 comparativ cu anul trecut, scădere care poate fi atribuită în principal răspândirii COVID-19 și impactului economic rezultat.

Liechtenstein și Elveția sunt țările care au suferit cel mai puțin ca urmare a crizei, impactul coronavirusului în Liechtenstein, de exemplu, fiind cu aproximativ 85% sub media europeană, iar ultimul loc dintre cele 42 de țări din clasament este deținut de Turcia, unde Indexul de Impact Corona este de peste 2,8 ori mai mare decât media europeană.

Prin Indexul de Impact Corona, GfK a calculat măsura în care au suferit țările europene ca urmare a efectelor COVID-19 și arată diferențele în ceea ce privește pierderea prosperității în rândul gospodăriilor private ca urmare a crizei coronavirusului, facilitând astfel comparațiile naționale și regionale din Europa.

România

România are un decalaj foarte mare între bogați și săraci, iar București conduce clasamentul cu o diferență semnificativă. Locuitorii din capitală au puterea de cumpărare cu peste 81% mai mare în comparație cu media națională. Bucureștenii au veniturile pentru cheltuieli și economii de trei ori mai mari în comparație cu locuitorilor din județul cu cea mai mică putere de cumpărare, Vaslui.

Județele Arad, Arges și Prahova cresc fiecare cu un loc în top zece din perspectiva puterii de cumpărare, ocupând pozițiile de la șapte la nouă, în timp ce Hunedoara iese din top în acest an. Pe locul al zecelea este judetul Alba.

Pentru România datele cu privire la puterea de cumpărare sunt disponibile cu detaliere până la nivel de oraș pentru fiecare dintre urmatoarele categorii: produse alimentare, băuturi nealcoolice, băuturi alcoolice, produse din tutun, produse de sănătate și igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte și produse din piele, mobilier, produse de uz casnic, sticlă, porțelan; electrocasnice, electronice de larg consum, IT&C, foto, ceasuri și bijuterii, cărți și rechizite, echipamente sportive, hobby-uri și recreere, articole pentru renovarea locuinței.

Studiu: Utilizatorii de jocuri video din Romania

RGDA, Asociatia Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România, a anunțat în cadrul Dev.Play 2020 rezultatele “Utilizatorii de jocuri video din România”, cel mai detaliat studiu public realizat vreodată despre relația românilor cu jocurile video.

Conform acestuia, în România sunt 7.9 milioane de utilizatori de jocuri video pe smarphone-uri, PC-uri, console sau tablete, iar studul dezvăluie și alte informații, precum cele mai populare platforme pe care românii se joacă, ce vârste și studii au jucătorii din România, cât plătesc și de unde cumpără jocurile etc.

Din cei aproape 8 milioane de români cu vârste între 15 și 64 de ani, 52% sunt bărbați și 48% sunt femei

Vârsta medie este 39 de ani la bărbați și, respectiv, 35 de ani la femei. 39% dintre jucătorii adulți au studii superioare, iar 48% dintre aceștia sunt căsătoriți sau în uniune consensuală.
Un utilizator se joacă în medie pe 2-3 dispozitive. Cele mai populare platforme pe care românii se joacă sunt telefonul mobil (64%), PC/laptop (60%), urmate de tablete (20%) și console (15,5%). Urmează jocurile online, jucate de 14,3% dintre jucători și jocurile din social media, jucate de 6,7% dintre aceștia.
Deși jocurile pe mobil sunt cele mai populare, acestea sunt preferate de doar 23%, românii preferând să se joace pe calculator sau laptop (42%) sau pe consolă (29%).

45% au spus că plătesc pentru jocuri, în timp ce 55% preferă să le descarce de pe torenți

Cei care cumpără jocuri video o fac în special din magazinele online precum Steam, Epic Store (63%), le cumpără noi din magazine (53%) sau second hand (27%)
Dintre cei care se joacă pe consolă, 48% utilizează Playstation 4, 18% Xbox One, 10% Playstation 3 și 9% Nintendo Switch, topul preferințelor rămânând similar. 68% din jucătorii de console plătesc lunar 46 de Lei.
Printre jucătorii de jocuri mobile, cel mai des întâlnit sistem de operare este Android (78%), menționat la o distanță considerabilă de iOS (15%). Suma cheltuită într-o lună pentru jocurile pentru telefoanele mobile este de aproximativ 9 lei.
Pentru românii care se joacă pe PC sau laptop, Windows este sistemul de operare cel mai des utilizat (93%). Suma pe care o cheltuie într-o lună aceștia pentru jocurile pe PC este de aproximativ 24 de lei.

Motivațiile și preferințele legate de gaming ale românilor

7 din 10 jucători au ca motiv principal pentru a se juca dorința de a se relaxa după o zi grea, în timp ce pentru 5 din 10 jocurile sunt un hobby. 40% se joacă pentru a scăpa de plictiseală, în timp ce 30% o fac pentru a învăța ceva nou.
Aproape toți respondenții au ca loc preferat pentru a se juca intimitatea propriei case, 21% menționând că se joacă și la prieteni acasă, iar 15% în transportul în comun.
Jocurile multiplayer sunt preferate de către 53% dintre respondenți, urmate de cele single player (47%). În ceea ce privește tipul jocurilor, în topul preferințelor se află jocurile de aventură 54%, jocurile de strategie 51% sau jocurile de tip first person shooter (FPS) 47%.

Datele sunt curprinse în acest infografic, iar mai multe detalii sunt disponibile pe pagina oficială a studiului.

Tu cat de confuz te simti financiar? :)

Oamenii de la PayU au realizat un studiu de piață ce vizează legătura dintre serviciile financiare și prosperitate, în mai multe țări emergente printre care și România, studiu al cărui rezultat a arătat că prosperitatea este mai degrabă asociată cu siguranța financiară și cu liniștea emoțională decât cu valoarea veniturilor, ori cu bogăția.

Studiul, 🔗 Financial prosperity barometer, a avut un eșantion de 10.000 de consumatori din 18 țări: Africa de Sud, Argentina, Brazilia, Cehia, Chile, Columbia, Grecia, India, Indonezia, Israel, Kenya, Nigeria, Polonia, România, Slovacia, Turcia, Ungaria și Vietnam. Iată, mai jos, un infografic cu date pentru România, țară în care doar 16% din populație se simte confuză în ceea ce privește aspectele financiare.

Acum se explică și bancul cu “Ce face românul când nu mai are un leu în buzunar?”. 🙂